Geneza si evolutia dreptului administrativ in Italia

4 1. Consideraţii introductive Dreptul administrativ este un domeniu de drept relativ nou, ce s-a dezvoltat în statele europene numai în timpul secolului al XIX-lea, când s-a ajuns la noţiunea de ,,stat de drept”. De atunci, sarcinile şi autoritatea administraţiei vis-à-vis de cetăţeni s-au dezvoltat continuu într-o asemenea măsură, încât relaţiile dintre indivizi şi administraţie au egalat cantitativ volumul relaţiilor legale dintre înşişi cetăţenii. În literatura juridică, dreptul administrativ este definit ca o ramură distinctă a sistemului unitar de drept roman, care reglementează o grupare specifică a raporturilor sociale şi anume cele care formează obiectul activitaţii administrative a autorităţilor statului şi a colectivitatilor locale iar, procedura administrativă cuprinde ansamblul normelor juridice şi modalităţile specifice prin elaborarea, emiterea, adoptarea, ieşirea în vigoare, punerea în executare şi controlul actelor administrative, precum şi înfăptuirea operaţiunilor administrative de către autorităţi, instituţii şi servicii publice 1 . Normele dreptului administrativ reglementează raporturile sociale referitoare la organizarea şi activitatea administraţiei publice 2 . Dreptul administrativ este acea ramură a dreptului care cuprinde ansamblul normelor juridice ce reglementează raporturile sociale referitoare la organizarea şi activitatea administraţiei publice pe baza şi în executarea legilor. Ştiinţa dreptului administrativ are o importantă menire în procesul de creare a unor norme de drept administrativ şi procedura administrativă capabile să raspundă nevoilor societăţii la un moment dat, constituind în acelaşi timp poate cel mai important mijloc de cercetare ştiinţifică a fenomenului administrativ în masură să respecte şi să aplice întocmai 1 ALEXANDRU IOAN - ,, Drept administrativ”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2005, pag 5