| Abstract: |
 |
|
| În lucrarea noastră ne-am oprit atenţia asupra războiului civil spaniol (1936-1939), mai exact asupra felului în care presa românească din Transilvania a surprins încordarea relaţiilor internaţionale pe perioada acestui conflict.
Nu ne-am propus să scriem o istorie a acestui conflict şi nici să aducem argumente pro sau contra pentru cele două tabere, republicană şi naţionalistă. Aşa cum reiese din titlul lucrării, am optat pentru o abordare mai nuanţată, încercând să surprindem felul în care opinia publică din Transilvania a fost informată despre tensionarea relaţiilor internaţionale pe perioada acestui război fratricid, pe care mulţi istorici îl consideră o repetiţie generală a celui de al doilea război mondial. De asemenea, am încercat să surprindem mai mult anumite tendinţe şi idei decât să obţinem informaţii documentare concrete.
Am considerat că presa este o sursă de informaţii ce nu poate fi neglijată în studierea istoriei contemporane. Presa este atât o sursă de informaţii, de date referitoare la un grup social sau a societăţii în ansamblul său pentru o anumită perioadă, dar şi o formatoare de mentalitate în acelaşi timp. În Transilvania acest ultim aspect a fost important. Toate periodicele s-au implicat în problemele esenţiale ale societăţii, fiind un factor esenţial în formarea şi dirijarea opiniei publice.
Am pornit de la ipoteza că presa românească din Transilvania se va arăta extrem de îngrijorată de impactul războiului civil din Spania asupra relaţiilor internaţionale, ipoteză confirmată în cea mai mare parte.
O altă ipoteză a fost aceea că ziarele vor relata pe larg, indiferent de culoarea politică, despre participarea „voluntarilor” în ambele tabere. Am fost surprinşi să constatăm că ziarele alocă spaţii largi legionarilor Ion Moţa şi Vasile Marin, căzuţi în Spania de partea lui Franco şi nu pomenesc aproape deloc despre românii din tabăra republicană, probabil pentru a nu fi etichetate drept „roşii”, cu toate că în bibliografia din perioada comunistă se găsesc articole importante despre participarea românilor în brigăzile internaţionale, mult mai numeroşi decât în tabăra naţionalistă.
Lucrarea este structurată în trei capitole, care cuprind mai multe sub-capitole, precum şi o introducere, concluziile de final şi anexe. |
|
