Questo sito utilizza cookie di terze parti per inviarti pubblicità in linea con le tue preferenze. Se vuoi saperne di più clicca QUI 
Chiudendo questo banner, scorrendo questa pagina, cliccando su un link o proseguendo la navigazione in altra maniera, acconsenti all'uso dei cookie. OK

Persuadarea informaţională prin trusturile de presă din România

Prezentul studiu a fost conceput prin îmbinarea a două linii de cercetare: cea a trustului media văzut drept corporaţie şi cea a manipulării (scolastic numită aici persuadare) ca instrument la îndemâna presei. Fenomenul manipulării prin mass- media este tratat de specialiştii în ştiinţele comunicării în ample studii, de care la rându-mi mă voi folosi în prezenta lucrare. Noutatea pe care vreau să o supun atenţiei Dumneavoastră este însă analizarea amplorii, a legitimităţii şi mai ales a efectelor pe care le are acest fenomen când este exploatat de trusturile de presă. Pentru aceasta, m-am folosit de numeroase consideraţii teoretice legate de comunicarea corporativă, filosofia şi sociologia comunicării, tehnici de manipulare, analiza discursului politic şi altele. Dar, am preferat să accentuez partea practică a lucrării de faţă, prin analize preponderent calitative asupra profilului, activităţii şi mai ales tehnicilor (şi rezultatelor acestora) de persuadare, utilizate de trusturile de presă din România.

Mostra/Nascondi contenuto.
3 INTRODUCERE Aşa numita „perioadă de tranziţie” în care am intrat după căderea regimului totalitar, în absolutamente toate domeniile de activitate, se reflectă în presa românească printr- un volum uriaş de schimbări într-un interval de timp foarte scurt. O analiză asupra fenomenului de tranziţie în presă, realizată de lect. univ. dr. Rodica Pascu 1 , de la Facultatea de Jurnalism a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, subliniază rapiditatea cu care peisajul mediatic românesc postdecembrist s-a „occidentalizat”, adoptând o serie de modificări pe care presa vest-europeană şi americană le-au cunoscut într-o perioadă cu mult mai îndelungată. Relaţia de interdependenţă dintre societate şi media duce, prin contagiune, la distingerea a patru categorii de „regimuri de presă”: autoritarist, liberal, al responsabilităţii sociale şi totalitarist sau socialist 2 . Statutul rolurilor presei româneşti este încă în curs de clarificare, această sarcină fiind asumată atât de jurnalişti cât şi de analişti şi teoreticieni ai sistemului mediatic, fiind general acceptat faptul că trecerea de la modelul totalitarist de presă la unul liberal nu se poate realiza la fel de brusc ca schimbarea regimului politic. Astfel, în cazul mass- media româneşti, tranziţia ridică încă multe probleme critice, cum ar fi dependenţa de puterea politică, presiunile economice la care sunt supuse, necesitatea formării profesioniste a jurnaliştilor sau aspectele legislative privind obţinerea şi utilizarea informaţiilor de interes public 3 . Explozia de pe piaţa media, la care am asistat chiar în primii ani de după Revoluţie, urmată de dezvoltarea trusturilor de presă sunt, de asemenea, expresii ale tranziţiei în mass-media din România. Apariţia trusturilor de presă, incluzând agenţii de ştiri, televiziuni, publicaţii (la care mă voi referi în continuare pe larg, în prezenta lucrare) este un fenomen denumit de specialişti 4 „conglomerare” şi caracterizat drept „creşterea progresivă a marilor corporaţii care cuprind un mare număr de firme din mass-media, ce creează o mare varietate de produse mediatice în diferite instituţii media” 5 . Pe piaţa media din 1 Rodica Pascu, Presa din România: Tranziţie sau schimbare?, în Schimbări în Europa, Schimbări în mass-media (coordonator Ilie Rad), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004. 2 Ibidem, p. 61. 3 Ibidem, p. 62. 4 Joseph Turow, Industria divertismentului din perspectiva comunicării de masă, în Introducere în teoria media (coordonator Doru Pop), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002. 5 Rodica Pascu, Presa din România: Tranziţie sau schimbare?, în Schimbări în Europa, Schimbări în mass-media (coordonator Ilie Rad), Editura Limes, Cluj-Napoca, 2004, p. 62-63.

International thesis/dissertation

Facoltà: Ştiinţe ale comunicării

Autore: Anamaria Innes Radu Contatta »

Composta da 61 pagine.

 

Questa tesi ha raggiunto 1344 click dal 19/12/2006.

Disponibile in PDF, la consultazione è esclusivamente in formato digitale.