Questo sito utilizza cookie di terze parti per inviarti pubblicità in linea con le tue preferenze. Se vuoi saperne di più clicca QUI 
Chiudendo questo banner, scorrendo questa pagina, cliccando su un link o proseguendo la navigazione in altra maniera, acconsenti all'uso dei cookie. OK

Analiza florei vasculare din padurea Floarea

Lucrarea de faţă reprezintă un studiu al florei vasculare dintr-o pădure de silvostepă. Pădurea Floarea se întinde pe o suprafaţă de 50 ha, la 1 km de râul Prut şi 200 m de localitatea Bajura.
Motivele prentru care am studiat această pădure au fost: distanţa mica faţă de cele două repere (localitatea şi Prutul), suprafaţa redusă a pădurii şi faptul că pădurea actuală a fost reînnoită acum cca 60 de ani prin defrişarea unor arbori.
Au fost determinate 343 de specii din 194 de genuri incluse în 52 de familii, din care nici un reprezentant al gimnospermelor. Un număr de 16 taxoni nu au mai fost semnalaţi în zonă: Athyrium filix-femina (L.) Roth., Ranunculus acris, ssp. friesianus (Jordan) Syme, Quercus rubra L., Polygonum aubertii Louis Henri, Gypsophila muralis L., Geranium robertianum L., Turritis glabra L., Echium vulgare L., Lathraea squamaria L., Galium odoratum (L.) Scop., G. schultesii Vest., Erigeron annuus (L.) Pers. Serratula tinctoria L., Gagea lutea (L.) Ker-Gawl şi G. minima (L.) Ker-Gawl. De asemenea au fost determinate şi 7 specii incluse în “Lista roşie a plantelor vasculare din România”: Adonis vernalis, Crocus reticulatus (specii vulnerabile), Fritillaria meleagris (vulnerabilă şi rară), Dianthus capitatus (rară), Galanthus nivalis, Cephalantera longifolia (specii neameninţate, dar monitorizate) şi Carex brevicollis (specie cu valoare indeterminată).
Dintre bioforme predomină hemicriptofitele (59,35%) şi dintre elementele floristice cele nordice şi apusene (84,12%). În ceea ce priveşte indicii ecologici predomină plantele semiheliofile (34,11%), ce preferă temperaturile intermediare (51,2%), solurile reavăne (29,7%) cu pH neutru spre basic(7- 40,24%şi 8- 39%), cantonate de obicei în Europa centrală, cu interferenţe estice şi vestice.
În urma tuturor analizelor efectuate s-a putut observa că avem de-a face cu o pădure caracteristică silvostepei din România. Notele particulare derivă din existenţa unui microclimatce permite dezvoltarea unor specii cu cerinţe ecologice variate. Numărul redus de taxoni se explică prin evoluţia pădurii de-a lungul timpului şi prin efectele activităţii antropice.

Mostra/Nascondi contenuto.
4 INTRODUCERE Cineva spunea că „plantele sunt adevăraţii extratereştri”. Dacă ne gândim mai bine, aşa şi este. Plantele sunt acelea care au populat suprafaţa golaşă a Terrei, invadând-o progresiv. Regăsim aceşti minunaţi „extratereştri” răspândiţi de la cele mai aride deşerturi şi până în ţinutul gheţurilor veşnice, de sub ape şi până pe culmile munţilor, încăpăţânându-se cu stoicism să supravieţuiască oriunde şi oricând. Chiar şi în zilele noastre plantele reuşesc să facă faţă „atacurilor” societăţii umane moderne. Totul până la o anumită limită; o limită care mai întâi trebuie cunoscută, apoi evitată. Este de datoria noastră ca biologi şi viitori biologi să încercăm să cunoaştem şi să protejăm lumea plantelor. Intenţia mea cu privire la această lucrare este aceea de a cunoaşte prin intermediul analizei florei vasculare diversitatea floristică din pădurea Floarea şi cerinţele plantelor care compun flora vasculară din pădure. Pădurea Floarea se întinde pe o suprafaţă de numai 50 de hectare. În nord, la mai puţin de 1 km se găseşte râul Prut cu lunca Prutului, o zonă umedă în care predomină specii de plante cu cerinţe ecologice speciale. Cea mai mare parte din pădure este înconjurată de pajişte, doar spre sud fiind învecinată de terenuri agricole. În ce măsură ecosistemele din jur influenţează componenta floristică, ţinând cont şi de suprafaţa relativ redusă? Pe de altă parte, cu mai multe decenii în urmă, pădurea Floarea făcea parte dintr-o pădure mult mai mare, pădurea Baranca. Izolarea de pădurea mamă s-a putut realiza datorită activităţilor antropice. Aceste activităţi au constat în tăieri necontrolate de arbori şi asanarea unor zone umede, în scopul măririi suprafeţelor agricole. Pădurea şi-a restrâns astfel arealul din ce în ce mai mult. Toate aceste lucruri m-au determinat să aleg pădurea Floarea ca şi obiect de studiu. Mi s-a părut interesant de aflat în ce măsură a fost afectată biodiversitatea acestui ecosistem de către restrângerea arealului. Acest lucru

International thesis/dissertation

Facoltà: Biologie

Autore: Adriana Danaila Contatta »

Composta da 95 pagine.

 

Questa tesi ha raggiunto 216 click dal 30/01/2007.

Disponibile in PDF, la consultazione è esclusivamente in formato digitale.