Questo sito utilizza cookie di terze parti per inviarti pubblicità in linea con le tue preferenze. Se vuoi saperne di più clicca QUI 
Chiudendo questo banner, scorrendo questa pagina, cliccando su un link o proseguendo la navigazione in altra maniera, acconsenti all'uso dei cookie. OK

Substanta obiectului muzical

Lucrarea de fata reprezinta o teza de master si este structurata in trei mari capitole, a caror desfashurare este organizata intr-un mod convergent - de la problematizarea cea mai generala posibila (de ordin ontologic, primul capitol), prin diferentieri de ordin estetic care vizeaza substanta obiectului muzical (al doilea capitol), inspre explicitarea si nominalizarea acelui tip de tehnica/sintaxa si, implicit, practica artistica in care fenomenul "obiectul muzical" isi gaseste o forma maxima de realizare ca forma pura in dezvaluirea continuturilor acesteia.
Astfel, in primul capitol problematizarea se concentreaza pe dialectica temporalitate versus spatialitate in muzica, accentul fiind pus, evident, pe spatialitate in defavoarea temporalitatii.
Al doilea capitol se ocupa de construirea unui camp estetic/categorial in care desfasurarea discursului este organizata ca succesiune de perechi categoriale urmarind logica de la general la particular sau, dintr-o alta optica, de la aparent la esential.
Al treilea capitol, ultimul, se ocupa de specificul relevarii substantei obiectului muzical in limitele tehnicii si sintaxei contrapunctice/polifonice. Aceasta relevare este "filtrata" printr-un shir de argumente - istoric, estetic, structural, psihologic s. a.

Mostra/Nascondi contenuto.
1. INTRODUCERE „... dar mai întâi trebuie să-ţi povestesc despre prinţ. Se numea Girolamo şi stăpânea o mare împărăţie creată de el însuşi. Unde se afla împărăţia? Nu era în ziua de ieri şi nici în cea de azi, ci se afla mereu înainte cu o zi în viitor. De aceea se numea Ţara de Mâine.” Michael Ende, Momo „Chiar şi muzica venea de undeva de sus, probabil din coroana unui copac.” Lewis Carroll, Peripeţiile Alisei în lumea Oglinzii Pornim de la evidenţa faptului că ceea ce noi numim realitate este, de fapt, o sumă de modele construite în interiorul conştiinţei chiar de către ea, conştiinţa însăşi. Datele receptate prin intermediul organelor de percepţie sunt adunate, asamblate şi articulate în conştiinţă sub forma modelelor respective pentru a asimila lumea în care conştiinţa există. Într-un alt sens, asimilând datele realului, una dintre funcţiile conştiinţei este de a se încadra în această realitate, ale cărei modele chiar ea le generează şi procesează continuu. Scopul este evident – supravieţuirea, şi una cât mai performantă, vizând permanentizarea acestei stări de lucruri şi menţinerea ei cât mai mult timp, atât în habitatul natural, cât şi în cel social. Semnificaţia este şi ea evidentă – una utilitar-pragmatică.

International thesis/dissertation

Facoltà: Muzică

Autore: Oleg Garaz Contatta »

Composta da 340 pagine.

 

Questa tesi ha raggiunto 104 click dal 15/02/2007.

Disponibile in PDF, la consultazione è esclusivamente in formato digitale.