Questo sito utilizza cookie di terze parti per inviarti pubblicità in linea con le tue preferenze. Se vuoi saperne di più clicca QUI 
Chiudendo questo banner, scorrendo questa pagina, cliccando su un link o proseguendo la navigazione in altra maniera, acconsenti all'uso dei cookie. OK

Regimul ratei de schimb si comertul international

Teza de doctorat "Regimul ratei de scimb si comertul international" analizeaza relatia de interconditionare dintre regimul ratei de schimb si comertul international intr-o viziune interdisciplinara, mai exact au fost folosite cunostinte din cadrul a patru discipline stiintifice diferite: economie politica, istorie, matematica si informatica.
In capitolul 1, a fost analizata teoria pura a comertului international si a fost semnalat caracterul incomplet al acestei teorii ce face abstractie de influenta factorului monetar.
In capitolul 2, au fost analizate principalele abordari teoretice ale comertului international prin prisma factorului monetar. Scopul acestui demers a fost semnalarea stadiului cunoasterii stiintifice, a punctelor tari si slabe si a posibilelor directii de dezvoltare ulterioara.
In capitolele 3, 4 si 5, am realizat o analiza istorica a relatiei dintre regimul ratei de schimb si comertul international. Aceasta investigatie a semnalat, pe de o parte, importanta intaririi studiilor interdisciplinare, menite sa combata tendintele de simplificare, de abstractizare, de realizare a unor teorii abstracte, fara utilitate corespunzatoare practica. Pe de alta parte, analiza istorica a fost necesara pentru a realiza o verificare corespunzatoare a concluziilor experimentelor.
In capitolul 6, am modelat matematic relatia dintre regimul ratei de schimb si comertul international. Procesul de modelare a urmat urmatoarele etape: a) definirea obiectului cercetarii (relatia dintre regimul ratei de schimb si comertul international) si a sarcinii precise ce ii revine modelului (gasirea unui regim care sa asigure un volum optim al comertului international); b) precizarea conceptelor, indicatorilor si a altor informatii relevante in ceea ce priveste reusita sau limitele modelului; c) studierea si selectarea celor mai importante insusiri (elemente, legaturi) ale fenomenului cercetat; d) elaborarea ipotezelor si restrictiilor pentru unul sau altul dintre factori, ca si pentru fenomenul economic in ansamblul sau; e) determinarea criteriului sau criteriilor de eficienta in vederea evidentierii variantei celei mai eficace; f) construirea modelului.
In capitolul 7, am simulat corelatia rata de schimb-comert international prin intermediul realizarii unor experimente. In concluzie, se poate spune ca, pe baza analizei istorice si experimentale realizate, un regim al ratelor de schimb fixe sau cu o banda de fluctuatie relativ ingusta asigura o crestere a comertului international mai rapida decat regimul ratelor de schimb flotante sau cu banda larga de fluctuatie cu conditia ca economiile nationale din cadrul economiei mondiale sa fie functionale, in sensul sa nu inregistreze crize economico-financiare. Pe de alta parte, o economie nationala aflata in criza ar trebui sa aleaga un regim al ratelor de schimb flotante sau cu banda larga de fluctuatie deoarece, in aceste conditii, aceste regimuri se dovedesc a asigura performante economice mai bune.

Mostra/Nascondi contenuto.
10 Cap. 1: Teoria pură a comerţului internaţional Într-o disciplină în care aproape nimeni nu este de acord cu nimeni, nici în timp nici în spaţiu; [...] celebra teoremă a lui Ricardo apare din acest amestec ca un adevăr inatacabil, dacă nu în aplicaţiile şi incidenţele sale, cel puţin în bazele sale... (Arghiri Emmanuel) Majoritatea economiilor naţionale se află într-o strânsă interdependenţă. Aproape nici una dintre ele nu s-ar putea retrage din cadrul economiei mondiale fără a suferi consecinţe dezastruoase. Un asemenea comportament ar fi de neimaginat deoarece ar determina o scădere drastică a nivelului de bunăstare pentru cetăţenii ţării respective şi o schimbare completă a stilului de viaţă. Din motive practice, toate ţările trebuie să accepte faptul că reprezintă o parte din economia mondială. Fără îndoială, gradul de interdependenţă dintre economiile naţionale a crescut în mod semnificativ de-a lungul timpului. Comerţul mondial a crescut foarte rapid în perioada postbelică, atât în mod absolut cât şi relativ la veniturile naţionale. Ce forţe stau la baza creşterii volumului comerţului internaţional? Răspunsul scurt este: comerţul internaţional încurajează specializarea, iar aceasta sporeşte productivitatea. Pe termen lung, creşterea volumului schimburilor comerciale şi a productivităţii duce la ridicarea nivelului de trai al fiecărui cetăţean. Treptat, economiile naţionale şi-au dat seama de faptul că schimburile comerciale internaţionale reprezintă una din căile cele mai sigure care duc la bunăstarea materială. 1.1. Principiul avantajului absolut Economiştii clasici au fost printre primii care au elaborat o teorie a comerţului internaţional. Această teorie s-a vrut a fi o reacţie la concepţia mercantilistă, aflată în contradicţie evidentă cu doctrina liberală, ce punea accentul pe individ şi considera naţiunea ca fiind doar o însumare a locuitorilor ţării respective. Principiul avantajului absolut a fost iniţiat de Adam Smith (1723- 1790) 1 , care a publicat, în 1776, lucrarea sa cea mai importantă, intitulată 1 Adam Smith a fost profesor de filosofie morală la Universitatea Glasgow. Prima figură reprezentativă a curentului clasic a pus bazele teoriei valorii şi a promovat ideile economiei de piaţă (de exemplu, "principiul mâinii invizibile") - vezi: Sodersten, B., Geoffrey, R., International Economics, MacMillan Press, London, 1994, p. 22

International thesis/dissertation

Facoltà: Economie şi afaceri internaţionale

Autore: Romulus-catalin Damaceanu Contatta »

Composta da 256 pagine.

 

Questa tesi ha raggiunto 418 click dal 04/09/2007.

Disponibile in PDF, la consultazione è esclusivamente in formato digitale.