Questo sito utilizza cookie di terze parti per inviarti pubblicità in linea con le tue preferenze. Se vuoi saperne di più clicca QUI 
Chiudendo questo banner, scorrendo questa pagina, cliccando su un link o proseguendo la navigazione in altra maniera, acconsenti all'uso dei cookie. OK

Dezmembramintele dreptului de proprietate



Dezmembramintele dreptului de proprietate


Sec\iunea I

Considera\ii generale privind dezmembrămintele
dreptului de proprietate

1.1. No\iune



Dreptul de proprietate este dreptul cel mai complet asupra unui lucru deoarece confer` titularului său toate cele trei atribute: posesia, folosin\a ]i dispozitia. El are un caracter absolut, [n sensul că se manifestă [n raporturile proprietarului cu ter\ii ]i un caracter exclusiv, [n sensul că numai proprietarul le poate exercita [n deplin`tatea lor.
Legea permite [ns` disocierea acestor atribute ]i repartizarea lor la titulari diferi\i, conform art. 479 C. civ., care dispune c` ,,poate avea cineva asupra bunurilor, sau un drept de proprietate, sau un drept de folosin\`, sau numai servitute”.
Rezult` deci c` dreptul de proprietate, dintre drepturile reale principale, este dreptul cel mai important, deoarece confer` titularului toate cele trei atribute, celelalte drepturi reale principale neconferind titularului lor [email protected] doar unele dintre ele. Această ultimă ipoteza se [email protected]]te [n situa\ia [n care atributele dreptului de proprietate sunt exercitate de titulari diferi\i, astfel că se ajunge la dezmembrarea dreptului de proprietate, [n sensul că atributul dispozi\iei revine [ntotdeauna proprietarului, iar celelalte dou` atribute, respectiv posesia ]i folosin\a, sunt exercitate de alte persoane [n condi\iile stabilite de lege. Indiferent de maniera [n care are loc dezmembrarea dreptului de proprietate, atributul dispozi\iei va rămâne [ntotdeauna [n [email protected] proprietarului, deoarece este singurul atribut a c`rui [nstrăinare duce la pierderea a [nsu]i dreptului de proprietate , celelalte atribute nefiind de natur` s` duc` la dispari\ia sa.
Se ajunge astfel la na]terea unor drepturi concurente asupra aceluiaşi bun, respectiv dreptul de proprietate ]i un alt drept real, însă [n această situa\ie, ambele drepturi reale sunt limitate, [n sensul că dispozi\ia rămâne la nudul proprietar, iar celelalte dou` atribute apar\in titularulul dreptului real constituit.
Prin această separare nu se desfiin\eaz` dreptul de proprietate, dezmembrămintele fiind compatibile numai cu acest drept.

1. Aspecte istorice. {n dreptul roman, jura in re, denumite apoi jura in re aliena, erau drepturile constituite cu privire la bunul altei persoane. Altfel spus, titularul unui asemenea drept nu era proprietarul bunului. Servitu\ile constituiau cea mai important` categorie de jura in re aliena, fiind clasificate [n servitu\i prediale ]i servitu\i personale . Servitu\ile prediale erau constituite [n favoarea unei persoane ca proprietar` a unui imobil [n calitate de fond dominant, [n timp ce servitu\ile personale erau constituite [n favoarea unei persoane independent de calitate acesteia de proprietar` a unui imobil. {n categoria servitu\ilor personale erau incluse dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abita\ie ]i serviciilor sclavilor (operae servorum).
{n leg`tur` cu servitu\ile a ap`rut no\iunea de possessio juris, distinct` de posesia propriu-zis` (possessio, possessio corporis), f`[email protected] distinc\ia [ntre posesia drepturilor ca bunuri incorporale ]i posesia bunurilor corporale. În realitate, possessio juris era doar o intui\ie juridic` a posesiei ca stare de fapt corespunz`toare dezmembr`mintelor dreptului de proprietate, [email protected] [ns` ca obiect tot un bun corporal .

2. Conceptul modern de dezmembr`minte ale dreptului de proprietate privat`. {n dreptul modern [ns`, drepturile asupra bunului altuia au [nceput s` fie privite nu numai [n rela\ie cu bunul care forma obiectul dreptului de proprietate al altei persoane, ci [n rela\ia direct` cu dreptul de proprietate respectiv. Aceast` nou` perspectiv` a condus la no\iunea de dezmembr`minte ale dreptului de proprietate privat`. Drepturile reale asupra bunului altuia, jura in re aliena, sunt rezultatul dezmembr`rii atributelor care intr` [n con\inutul juridic al dreptului de proprietate. Cu privire la acela]i bun se exercit` mai multe drepturi reale.
Dreptul de proprietate, ca drept complet, care include [n con\inutul s`u juridic plenitudinea atributelor posesiei, folosin\ei ]i dispozi\iei, este divizat [n mai multe drepturi reale. Fiecare dintre aceste drepturi reale include [n con\inutul sau juridic unele dintre atributele care formau continu\ul juridic al dreptului de proprietate ini\ial.
Proprietarul ini\ial p`streaza [ntotdeauna o parte din atributele dreptului de proprietate. El se [nf`\i]eaz`, de regula ca

Mostra/Nascondi contenuto.
1 Dezmembramintele dreptului de proprietate Sectiunea I Consideratii generale privind dezmembramintele dreptului de proprietate 1.1. Notiune Dreptul de proprietate este dreptul cel mai complet asupra unui lucru deoarece confera titularului sau toate cele trei atribute: posesia, folosinta si dispozitia. El are un caracter absolut, in sensul ca se manifesta in raporturile proprietarului cu tertii si un caracter exclusiv, in sensul ca numai proprietarul le poate exercita in deplinatatea lor. Legea permite insa disocierea acestor atribute si repartizarea lor la titulari diferiti, conform art. 479 C. civ., care dispune ca ,,poate avea cineva asupra bunurilor, sau un drept de proprietate, sau un drept de folosinta, sau numai servitute”. Rezulta deci ca dreptul de proprietate, dintre drepturile reale principale, este dreptul cel mai important, deoarece confera titularului toate cele trei atribute, celelalte drepturi reale principale neconferind titularului lor decat doar unele dintre ele. Aceasta ultima ipoteza se intalneste in situatia in care atributele dreptului de proprietate sunt exercitate de titulari diferiti, astfel ca se ajunge la dezmembrarea dreptului de proprietate, in sensul ca atributul dispozitiei revine intotdeauna proprietarului, iar celelalte doua atribute, respectiv posesia si folosinta, sunt exercitate de alte persoane in conditiile stabilite de lege. Indiferent de maniera in care are loc dezmembrarea dreptului de proprietate, atributul dispozitiei va ramâne intotdeauna in mainile proprietarului, deoarece este singurul atribut a carui instrainare duce la pierderea a insusi dreptului de proprietate 1 , celelalte atribute nefiind de natura sa duca la disparitia sa. Se ajunge astfel la nasterea unor drepturi concurente asupra aceluiaşi bun, respectiv dreptul de proprietate si un alt drept real, însa in aceasta situatie, ambele drepturi reale sunt limitate, in sensul ca 1 In ceea ce priveşte aspectele istorice ale dezmembramintelor dreptului de proprietate, a se vedea, V. Stoica, Drept civil. Drepturile reale principale, vol. I, Ed. Humanitas, 2004, p. 465.

International thesis/dissertation

Facoltà: Drept

Autore: Marius Draghici Contatta »

Composta da 93 pagine.

 

Questa tesi ha raggiunto 355 click dal 14/11/2007.

Disponibile in PDF, la consultazione è esclusivamente in formato digitale.