Questo sito utilizza cookie di terze parti per inviarti pubblicità in linea con le tue preferenze. Se vuoi saperne di più clicca QUI 
Chiudendo questo banner, scorrendo questa pagina, cliccando su un link o proseguendo la navigazione in altra maniera, acconsenti all'uso dei cookie. OK

Psihologia infractorului

Caracterul psihologic infractorului si al minorului infractor

Mostra/Nascondi contenuto.
4 CAPITOLUL I TEORIA GENETICĂ Dezvoltarea tehnicilor moderne de cercetare în domeniul genetic a permis investigarea unor zone noi în domeniul biologiei. Studiul microscopic al cromozomilor a permis relevarea carioripului, respectiv formula cromozomilor în cadrul celulei. Cercetările în acest domeniu consemnează existenţa unor aberaţii cromozomiale la subiecţii care au mai mult de un cromozom X sau Y în cariotipul lor. Pornind de la aceste realităţi unii autori susţin că anomaliile genetice, cum ar fi un extracromozom, poate conduce la retardare mintala şi la un comportament antisocial şi criminal. L-a sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX se desfăşoară ample studii în închisori din Anglia, SILA. şi Australia, pe bărbaţi deţinuţi în vederea evidenţierii unei anomalii cromozomiale, considerată drept posibilă cauză a comportamentului criminal. Cariotipul uman are 46 de cromozomi dispuşi în 23 de perechi, din care 22 de perechi, sunt obişnuiţi sau autonomi, iar o pereche este alcătuită din cromozomi sexuali; pentru femeie ambii sunt cromozomi X, iar pentru bărbat unul este X şi celălalt Y. Sexul genetic este condiţionat de prezenţa sau absenţa unui cromozom particular notat cu litera Y: astfel formula feminină normală este 46 X.X., iar formula masculină este 46 X.Y. în urma fertilizării ovulului, zigotul primeşte un cromozom X de la mama, iar de la tată, fie un cromozom X, fie unul de tip Y. Uneori în timpul diviziunii pot apare unele anomalii cantitative sau calitative, unele abateri de la cariotipul normal. Prima anomalie o reprezintă existenţa suplimentară a unui cromozom de tipul X, având formula XXY, anomalie denumita sindromul Klinefelter. Persoanele ce prezintă această anomalie au o aparenţă masculină, sunt înalţi şi slabi, au a pilozitate pubianâ de tip feminin, barbă rara sau absenta. S-a stabilit că frecvenţa acestei anomalii printre criminali este de 5 până Ia 10 ori mai mare decât în rândul populaţiei generale. Infracţiunile comise de aceste persoane sunt diverse: furt, agresiune, tentativă de omor etc, dar se poate observa o tendinţă spre "tematică" sexuală: homosexualitate, pedofilie, exhibiţionism etc. Din punct de vedere psihologic, aceste persoane se evidenţiază prin: pasivitate, timiditate, tendinţe spre ipohondrie şi depresie; deseori prezintă tulburări mintale. A doua anomalie este reprezentată de sindromul XYY, unde apare un cromozom Y în exces. Persoanele din această categorie prezintă, în plan morfologic, puţine particularităţi: aparenţă masculina, înălţime peste medie, Q.I, sub medie, anomalii în configuraţia urechilor, calviţie, miopie, dar aceste trăsături sunt constante. Frecvenţa acestui cariotip printre criminali este, după unele estimări, de circa 10 ori mai mare decât in rândul populaţiei generale. Unii autori (Court Brown, Lise Moor, W.RPnce, P.B/Whatmore etc.) tind să considere cauză a comportamentului criminal valoarea scăzută a Q.I. ce caracterizează pe cei cu anomalii cromozomice. Aceste anomalii cromozomice constituie o predispoziţie, dar nu o condiţie obligatorie la comiterea unei infracţiuni. Explicaţiile bazate pe formula cromozomială nu pot fi generalizate.

International thesis/dissertation

Facoltà: Psihologie

Autore: buţă marius Contatta »

Composta da 88 pagine.

 

Questa tesi ha raggiunto 200 click dal 14/07/2008.

Disponibile in PDF, la consultazione è esclusivamente in formato digitale.