Skip to content

„Bolnăvicioasa” Americă În Dihotomie Cu Europa „Sănătoasă” În ”Blândețea Nopții” A Lui F. Scott Fitzgerald

Fitzgerald este unul dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii americane. A trăit şi a scris într-o perioadă de mari frământări politice şi sociale. „The Jazz Age” i-a oferit posibilitatea să scrie şi să se afirme, deşi primele încercări literare nu au fost receptate pe măsura talentului său. A fost numit de către cunoscători un scriitor înnăscut, care a exprimat cu sinceritate tot ceea ce a dorit. Până la vârsta de douăzeci şi cinci de ani viaţa îi oferise mai mult decât şi-ar fi dorit.
Scott Fitzgerald este idealistul cu himerice proiecte artistice şi omul practic deloc dis-pus să piardă ocaziile, naratorul rafinat şi libretistul tip Hollywood, stilistul decadent şi comentatorul momentului. Caută cu îndârjire şi practică reuşit experimentul, dar suferă sincer de un plictis cehovian, precum Dick Diver, care se refugiază, în consecinţă, în blânda noapte răcoroasă a Americii încă sălbatice,ostenit de soarele muşcător al Rivierei franceze.
Romanul „Blândeţea nopţii”(Tender is the night) are surse autobiografice. Extazului în faţa luxului orbitor, descris în romanele de debut, precum şi admiraţia faţă de puterea pe care ţi-o dă banii, li se opun acum dispreţul faţă de manifestările americanilor bogaţi, care vin în Europa, să-şi cheltuie, în mod dispreţuitor, banii. Dornici să-şi refacă economia, distrusă în urma războiului, europenii îi acceptă pe americani, chiar dacă felul lor de a-şi cheltui banii este nepoliticos.
Fitzgerald aduce în prim-planul romanului, ideea „visului american”. Oricine îşi poate îndeplini acest vis, însă cu multă muncă şi având o bază solidă de moralitate.Americanii de pe Riviera Franceză şi din Europa reprezintă o populaţie avantajată,care adună ce e mai sănătos și ce e bolnăvicios in „visul american”.
Nu putem regăsi nicăieri un argument pentru a susţine admiraţia scriitorului faţă de cei bogaţi. O deznădejde amară, ale cărei proporţii nici măcar nu le sunt cunoscute personajelor cărţii, inundă romanul. Incestul, corupţia, dezordinea spirituală nu sunt cauze, ci urmări ale unei vieţi lipsite de satisfacţii adevărate, ale unei existenţe de o exasperantă banalitate. Era o perioadă în care haina îl face pe om, în care ambalajul e totul. Reclama e sufletul comerţului.E o lume decadentă, căreia eroii nu îi pot face faţă.
Eroii romanului fac parte dintr-o clasă socială avantajată. O familie de americani, care călătoresc pe Riviera Franceză, construind în jurul lor un munte de admiratori. Lumea e fascinată de lumea lor, însă Dick Diver, unul dintre personajele principale ale romanului, recunoaşte, la un moment dat că acesta era doar un truc. Dick este personajul care întruchipează o unitate, un întreg. El este reprezentantul celorlalți americani de pe Riviera franceză; el este întruchiparea tuturor celor inteligenți care au îndrăznit să trăiască pe muchie de cuțit și să exploreze marginile prăpăstioase ale existenței; Dick Diver simbolizează chiar acea epocă ce s-a finalizat în căderea bursei de pe Wall Street; dar întâi de toate el se reprezintă pe sine.
Deşi pare un roman de dragoste, despre un cuplu fascinant, Fitzgerald ascunde printre rânduri remarci acide la civilizaţia americană.O lume îmbolnăvită și condusă de bani, o lume contaminată, dependentă de iluzii, în care alcoolismul, incestul, abuzul, trădarea, relaţiile deteriorate dintre părinţi şi copii, nu fac decât să alimenteze himere.
Opoziţia dintre cele două lumi e evidentă, chiar dacă pare o relaţie intrisecă. Americanii aruncă banii, urmărind mărirea personală, în vreme ce europenii le oferă suportul de a se desfăşura. Spiritul comercial al americanilor îi aruncă însă în banalitate, cu iluzia că aparţin unei lumi exclusiviste.

CONSULTA INTEGRALMENTE QUESTA TESI

La consultazione è esclusivamente in formato digitale .PDF

Acquista
Mostra/Nascondi contenuto.
6 Introducere Francis Scott Key Fitzgerald împarte cu Ernest Miller Hemingway renumele de mit viu al generaţiei anilor 1920, cu toate că impozanta statură a jovialului compatriot din Michigan, aterizat parcă în chip magic la Paris ca „chef d’école”, la numai douăzeci şi patru de ani, printre prozatorii americani şi europeni din jurul lui Erza Pound, Ford Madox Ford şi Gertrude Stein, rămâne o constantă pricină de invidie. Nelipsit din cercurile mondene ale Parisului „vesel” de după „marele război”, Fitzgerald ajunge cu o viteză la rându-i de invidiat reperul mai tuturor însemnelor identitare ale acestui hic et nunc post-traumatic ghidat de un extravagant hedonism: epoca jazzului, petrecerile decoltate, disputele provocatoare, uneori soldate cu dueluri romantice, spectacolele ad hoc „în plen” ale protipendadei plictisite de statul acasă. Joacă, nu fără pervers deliciu, rolul de „homme manqué”, apoi „homme épuisé”1 – clasici ruşi îşi numiseră propriul specimen „omul de prisos” – şi se lansează în cele mai excentrice aventuri, alături de Zelda, strania soţie, pe care, în stilul lui frust, amicul Ernest o categoriseşte, într-o bună zi, drept nebună de legat! Cu Hemingway împarte şi complexul provincialului din Midwest, adevăratul rezervor de natură primordială al atât de impropriu numitei Lumi Noi. O uriaşă ambiţie îl mână, ca şi pe băiatul doctorului din nordul presărat de lacuri cu atracţie magnetică, dincolo de care sălăşluiesc încă oameni situaţi într-un raport mitic cu zeii.Întreaga traiectorie artistică şi existenţială a lui Fitzgerald poartă amprenta legământului făcut cu soarta, acela de a depăşi condiţia subalternă de fiu al unei familii modeste de origine irlandeză. Intre statutul de proaspăt emigra(n)t al literelor -„un american la Paris" - şi cel de acreditată celebritate a zilei se întinde scenariul regizat şi jucat pe care îl deducem din lectura romanului-tip al acestui nou dandy, căruia nu-i displăcea Wilde. Pozei „romantice", în ultimă instanţă la ea acasă în orice tânăr artist american descins în „clasica Europă, i se alătură tonul moralizator provenind totodată din tradiţia pionieratului de frontieră şi "in fondul familial celtic, simţul improvizaţiei alimentat de moda experimentului cu orice chip, plăcerea de a şoca, tipică boemilor: „epater le bourgeois". Scott Fitzgerald este idealistul cu himerice proiecte artistice şi omul practic deloc dispus să piardă ocaziile, naratorul rafinat şi libretistul tip Hollywood, stilistul decadent şi comentatorul momentului. Caută cu îndârjire şi practică reuşit experimentul, dar suferă sincer de un plictis 1 Calificative aplicate principalului personaj masculin din Blândeţea nopţii, Dick Diver, într-o scrisoare trimisă de la Baltimore, de către Fitzgerald prietenului său Edmund Wilson.

CONSULTA INTEGRALMENTE QUESTA TESI

La consultazione è esclusivamente in formato digitale .PDF

Acquista
Il miglior software antiplagio

L'unico servizio antiplagio competitivo nel prezzo che garantisce l'aiuto della nostra redazione nel controllo dei risultati.
Analisi sicura e anonima al 100%!
Ottieni un Certificato Antiplagio dopo la valutazione.

Informazioni tesi

  Autore: Cristina Mustatea
  Tipo: International thesis/dissertation
  Anno: -
  Università: Universitatea din Oradea
  Facoltà: Limbă şi Literatură
  Corso: critica literara
  Relatore: Simut Ion
  Lingua:
  Num. pagine: 28

FAQ

Per consultare la tesi è necessario essere registrati e acquistare la consultazione integrale del file, al costo di 29,89€.
Il pagamento può essere effettuato tramite carta di credito/carta prepagata, PayPal, bonifico bancario.
Confermato il pagamento si potrà consultare i file esclusivamente in formato .PDF accedendo alla propria Home Personale. Si potrà quindi procedere a salvare o stampare il file.
Maggiori informazioni
Ingiustamente snobbata durante le ricerche bibliografiche, una tesi di laurea si rivela decisamente utile:
  • perché affronta un singolo argomento in modo sintetico e specifico come altri testi non fanno;
  • perché è un lavoro originale che si basa su una ricerca bibliografica accurata;
  • perché, a differenza di altri materiali che puoi reperire online, una tesi di laurea è stata verificata da un docente universitario e dalla commissione in sede d'esame. La nostra redazione inoltre controlla prima della pubblicazione la completezza dei materiali e, dal 2009, anche l'originalità della tesi attraverso il software antiplagio Compilatio.net.
  • L'utilizzo della consultazione integrale della tesi da parte dell'Utente che ne acquista il diritto è da considerarsi esclusivamente privato.
  • Nel caso in cui l’utente che consulta la tesi volesse citarne alcune parti, dovrà inserire correttamente la fonte, come si cita un qualsiasi altro testo di riferimento bibliografico.
  • L'Utente è l'unico ed esclusivo responsabile del materiale di cui acquista il diritto alla consultazione. Si impegna a non divulgare a mezzo stampa, editoria in genere, televisione, radio, Internet e/o qualsiasi altro mezzo divulgativo esistente o che venisse inventato, il contenuto della tesi che consulta o stralci della medesima. Verrà perseguito legalmente nel caso di riproduzione totale e/o parziale su qualsiasi mezzo e/o su qualsiasi supporto, nel caso di divulgazione nonché nel caso di ricavo economico derivante dallo sfruttamento del diritto acquisito.
L'obiettivo di Tesionline è quello di rendere accessibile a una platea il più possibile vasta il patrimonio di cultura e conoscenza contenuto nelle tesi.
Per raggiungerlo, è fondamentale superare la barriera rappresentata dalla lingua. Ecco perché cerchiamo persone disponibili ad effettuare la traduzione delle tesi pubblicate nel nostro sito.
Per tradurre questa tesi clicca qui »
Scopri come funziona »

DUBBI? Contattaci

Contatta la redazione a
[email protected]

Ci trovi su Skype (redazione_tesi)
dalle 9:00 alle 13:00

Oppure vieni a trovarci su

Parole chiave

bolnăvicioasa
critica literara
literaturii americane

Non hai trovato quello che cercavi?


Abbiamo più di 45.000 Tesi di Laurea: cerca nel nostro database

Oppure consulta la sezione dedicata ad appunti universitari selezionati e pubblicati dalla nostra redazione

Ottimizza la tua ricerca:

  • individua con precisione le parole chiave specifiche della tua ricerca
  • elimina i termini non significativi (aggettivi, articoli, avverbi...)
  • se non hai risultati amplia la ricerca con termini via via più generici (ad esempio da "anziano oncologico" a "paziente oncologico")
  • utilizza la ricerca avanzata
  • utilizza gli operatori booleani (and, or, "")

Idee per la tesi?

Scopri le migliori tesi scelte da noi sugli argomenti recenti


Come si scrive una tesi di laurea?


A quale cattedra chiedere la tesi? Quale sarà il docente più disponibile? Quale l'argomento più interessante per me? ...e quale quello più interessante per il mondo del lavoro?

Scarica gratuitamente la nostra guida "Come si scrive una tesi di laurea" e iscriviti alla newsletter per ricevere consigli e materiale utile.


La tesi l'ho già scritta,
ora cosa ne faccio?


La tua tesi ti ha aiutato ad ottenere quel sudato titolo di studio, ma può darti molto di più: ti differenzia dai tuoi colleghi universitari, mostra i tuoi interessi ed è un lavoro di ricerca unico, che può essere utile anche ad altri.

Il nostro consiglio è di non sprecare tutto questo lavoro:

È ora di pubblicare la tesi