Questo sito utilizza cookie di terze parti per inviarti pubblicità in linea con le tue preferenze. Se vuoi saperne di più clicca QUI 
Chiudendo questo banner, scorrendo questa pagina, cliccando su un link o proseguendo la navigazione in altra maniera, acconsenti all'uso dei cookie. OK

FORMELE ATIPICE DE ANGAJARE ȘI SĂNĂTATEA: EXISTĂ OARE ÎNTRE ACESTEA O RELAȚIE DE INTERDEPENDENȚĂ?

În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, multe reforme ale muncii au fost implementate în ţările europene, liberalizând astfel multe dintre strictele regulamente aplicate anterior formei de angajare temporare în cadrul agenţiilor şi schimburilor private de personal. Extinderea formelor “atipice” de angajare a fost vizibilă în ultimele două decenii în majoritatea ţărilor europene – o terminologie diversă fiind utilizată pentru a descrie formele atipice de angajare, făcând referire la aceasta ca ”angajare non-permanenta” (De Cuyper et al., 2008; OECD, 2002), “activitate condiţionată” (Connelly & Gallagher, 2004; McLean Parks et al., 1998)) sau “angajare ocazională” (Wooden, 2001).
Literatura de specialitate recentă atestă această realitate iar numărul de studii care se concentrează asupra rolului jucat de formele de muncă atipice asupra stării de sănătate este insuficient, ceea ce înseamnă că dovezile şi consecinţele concrete rămân neclare în această privinţă. Cele mai recente lucrări sunt cele ale autorului Rodriguez (2002) care a descoperit o legătură între muncă atipică şi sănătatea precară într-un studiu realizat asupra muncitorilor germani şi cele ale autorilor Bardasi şi Francesconi (2004) care nu au descoperit consecinţe negative asupra sănătăţii în studiul efectuat asupra muncitorilor englezi.
Cea dintâi parte a prezentului studiu analizează tendinţele recente ale creşterii forţei de muncă atipice şi ale procesului de flexibilizare a Pieţei Muncii, propuse ca o premisă a competiţiei economice şi de asemenea că o soluţie pentru ratele actuale de şomaj (Comisia Europeană, 1995). În continuare, este prezentată analiza recentă a studiilor de specialitate privind efectele pe care forma de angajare atipică le are asupra sănătăţii muncitorilor. Dovezile arată în mod cert că majoritatea muncitorilor atipici în cadrul programului european EU-25 au vârstă sub 25 de ani, ei fiind cei mai vulnerabili în fata recesiunii economice – angajatorii reacţionează în faţă presiunii economice prin reducerea de personal tânăr. În cea de-a doua parte, este prezentat setul de date utilizat pentru a descrie coordonatele cercetării anterioare precum şi cel al prezenţei analize empirice. Scopul acestei lucrări de licenţă este de a cerceta eventuala relaţie dintre bunăstarea individului şi angajarea atipică (ca de exemplu, formele de lucru “non-standard” cum ar fi contractele pe termen fix, contractele temporare de muncă oferite de agenţii sau ucenicia) în cadrul ţărilor europene. În vederea descrierii relaţiei dintre starea de sănătate a individului şi condiile de lucru, am utilizat date preluate din cel de-al Patrulea Sondaj European cu privire la Condiţiile de Lucru (efectuat în anul 2005), cuprinzând o listă de aproximativ 30,000 muncitori intervievaţi cu privire la condiţiile de lucru. Variabilă dependenţă a sănătăţii utilizată în cadrul analizei este măsurată luând în considerare două aspecte – cel mental şi cel fizic – bazate pe patru indicatori subiectivi derivaţi din Chestionarul General de Sănătate: stresul, problemele de somn, anxietatea şi iritabilitatea în ceea ce priveşte sănătatea mintală; problemele cardiace, dificultăţile respiratorii, durerile de stomac şi iritaţiile pielii în ceea ce priveşte sănătatea fizică. În vederea estimării relaţiei dintre aceste variabile, au fost utilizate modele de regresie probit.

Mostra/Nascondi contenuto.
4 Introducere În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, multe reforme ale muncii au fost implementate în ţările europene, liberalizând astfel multe dintre strictele regulamente aplicate anterior formei de angajare temporare în cadrul agenţiilor şi schimburilor private de personal. Extinderea formelor “atipice” de angajare a fost vizibilă în ultimele două decenii în majoritatea ţărilor europene – o terminologie diversă fiind utilizată pentru a descrie formele atipice de angajare, făcând referire la aceasta ca ”angajare non-permanenta” (De Cuyper et al., 2008; OECD, 2002), “activitate condiţionată” (Connelly & Gallagher, 2004; McLean Parks et al., 1998)) sau “angajare ocazională” (Wooden, 2001). Literatura de specialitate recentă atestă această realitate iar numărul de studii care se concentrează asupra rolului jucat de formele de muncă atipice asupra stării de sănătate este insuficient, ceea ce înseamnă că dovezile şi consecinţele concrete rămân neclare în această privinţă. Cele mai recente lucrări sunt cele ale autorului Rodriguez (2002) care a descoperit o legătură între muncă atipică şi sănătatea precară într-un studiu realizat asupra muncitorilor germani şi cele ale autorilor Bardasi şi Francesconi (2004) care nu au descoperit consecinţe negative asupra sănătăţii în studiul efectuat asupra muncitorilor englezi. Cea dintâi parte a prezentului studiu analizează tendinţele recente ale creşterii forţei de muncă atipice şi ale procesului de flexibilizare a Pieţei Muncii, propuse ca o premisă a competiţiei economice şi de asemenea că o soluţie pentru ratele actuale de şomaj (Comisia Europeană, 1995). În continuare, este prezentată analiza recentă a studiilor de specialitate privind efectele pe care forma de angajare atipică le are asupra sănătăţii muncitorilor. Dovezile arată în mod cert că majoritatea muncitorilor atipici în cadrul programului european EU-25 au vârstă sub 25 de ani, ei fiind cei mai vulnerabili în fata recesiunii economice – angajatorii reacţionează în faţă presiunii economice prin reducerea de personal tânăr. În cea

Traduzione

Facoltà: Economia

Traduttore: Monia Giorgioni Contatta »

Composta da 77 pagine.

 

Questa tesi ha raggiunto 25 click dal 18/04/2013.

Disponibile in PDF, la consultazione è esclusivamente in formato digitale.