Rolul tinerilor în sistemul relaţiilor politice: experienţa societăţii în schimbare

2 INTRODUCERE ACTUALITATEA TEMEI INVESTIGATE. Viaţa tineretului contemporan decurge în condiţii foarte dificile, ale riscurilor sociale cronice, care sunt determinate de caracterul stohastic al sociumului modern. În paralel cu transformările social-economice din societate care au contribuit la făurirea unor relaţii politice caliatativ noi, dezvoltarea proprietăţii private, a concurenţei s-a produs declinul orientărilor axiologice şi înstrăinarea parţială a tinerii generaţii de la valorile tradiţionale, general valabile. Esenţa tineretului ca grup socio-politic activ se evidenţiază prin funcţia sa de reproducere a structurii sociale şi funcţia inovaţională, care asigură continuitate structurii sociale. Preluînd ca moştenire şi reproducînd relaţiile politice existente în societate, fiecare generaţie nouă asigură păstrarea unităţii structural-funcţionale a societăţii şi îmbunătăţirea ei prin potenţialul său inovator. Sincronic, are loc procesul de extindere şi dezvoltare a tinerii generaţii şi societăţii în ansamblu. Problema centrală a politologiei şi psihologiei în contextul tematicii propuse este să explice natura relaţiilor politice şi cauzele ce generează un anumit tip de comportament în conştiinţa tineretului în calitatea sa de actor activ/pasiv al actului politic în particular, şi procesului politic, în ansamblu. La etapa actuală există necesitatea imperioasă de a stabili legătura ontologică, gnosiologică şi praxiologică dintre tineret şi relaţiile politice în care ei sunt antrenaţi, deoarece tineretul şi relaţiile politice reprezintă veriga dinamică şi participativă a sistemului politic luat în complexitatea lui. În lumina studiului se pune problema sincerităţii şi raţionalităţii unui anumit tip de comportament generat de fiinţa politică (homo politicus). Relaţiile politice sunt generate nu doar de factori raţionali, ci şi de factorii iraţionali care volens-nolens influenţează dinamica şi finalitatea acestora. Cu certitudine este demonstrat că individul nu poate să-şi calculeze fiecare pas şi să cunoască consecinţa acestuia în termeni fixşi. La fel este şi tineretul, care este cel mai fluctuant actor politic şi social al sistemului. Tineretul nu poate exista în afara relaţiilor politice, la fel cum relaţiile politice sunt anchilozate în absenţa actorilor ce le generează. Problematica studiată este foarte complexă şi delicată, deoarece fiecare tip de relaţie politică se bazează pe existenţa unui interes, este chiar alimentată de interese care pot fi benine şi maligne (malefice-benefice). Complexitatea relaţiilor politice în contextul transformărilor socio-politice necesită reevaluarea parametrilor existenţiali ai acestora într-o manieră democratică, transparentă, liberală. Verticalitatea relaţiilor politice determină calitatea performantă al sistemului politic şi redimensionarea acestuia în condiţiile tranziţiei spre democraţie. Participarea tineretului în viaţa politică a societăţii are un şir de caracteristici specifice, legate de factori obiectivi şi subiectivi. În acest context, odată cu implicarea tineretului în viaţa politică şi antrenarea acestuia în sfera relaţiilor politice creşte rolul inovator al acestora. În rezultatul succesiunii generaţiilor istorice, are loc procesul de transmitere şi păstrare al