Utilizarea diatomeelor în monitorizarea calitãtii apei din bazinul de drenaj al râului Aries

4 Introducere Obiectivele care au fost urmărite în realizarea studiului sunt: ξ identificarea structurii calitative şi cantitative a florei de diatomee ξ stabilirea diversităţii specifice ξ stabilirea gradului de similaritate floristică ξ evaluarea nivelului de saprobitate ξ evaluarea calităţii apei râului Arieş şi a cinci dintre cei mai importanţi afluenţi ai săi pe baza Indicele Biologic de Diatomee (IBD) Aceste obiective se încadrează conceptual în tendinţele şi cerinţele actuale ale Directivei Cadru 60/2000 a Uniunii Europene în domeniul evaluării, valorificării şi conservării apelor, pornindu-se de la condiţiile vieţii din apă, exprimate prin diversitatea organismelor acvatice, gradul de stabilitate a acesteia şi capacitatea de suport la influenţele antropice. Conform directivelor Uniunii Europene, componenta biotică din râuri devine principala ţintă pentru evaluarea calităţii mediului şi pentru planurile de management a calităţii apelor Utilizarea metodelor biologice de determinare a calităţii apei este motivată prin faptul că acestea furnizează note de calitate a apei care reflectă evoluţia calităţii apei în timp şi spaţiu, în timp ce metodele clasice, fizico-chimice, oferă doar o imagine instantanee a calităţii apei şi sunt mai costisitoare. (Neagu şi colab., 2005; Gheţeu şi colab., 2005). Avantajele metodelor biologice constă în: algele sunt receptori permanenţi ai mediului, devenind astfel “organisme santinelă” sau specii indicatoare; integrează calitatea apei şi a sedimentelor pe perioade îndelungate; sunt abundente şi diverse în diferite ecosisteme acvatice; au un spectru de sensibilitate adecvat variaţiilor din mediu; sunt relativ uşor de colectat şi de determinat taxonomic; sunt relativ sedentare. Calitatea apei unui râu variază mult. Măsurătorile chimice oferă doar valori momentane pentru calitatea apei. Comunităţile biotice reflectă condiţiile dintr-un râu de-a lungul perioadei de viaţă. Dezoltarea unei comunitaţi de diatomee pe o suprafaţă fixă necesită câteva săptămâni Evoluţia metodelor biologice de determinare a calităţii apelor Determinarea clasică a calităţii apelor curgătoare este bazată pe analiza chimică a probelor de apă. În ultimii ani, s-a demonstrat că analiza structurii comunităţilor de plante şi animale din pâraie, râuri şi lacuri reflectă cu mai multă acurateţe starea de sănătate a acestora (Angelier, 2000; Choy şi colab., 2000; Younes, 2000 ş.a.).