4
rolul organizaţiei în cadrul ţării noastre. Pentru a atinge scopul ne-am propus
următoarele obiective:
să prezentăm istoricul formării Organizaţiei CEMN;
să identificăm obiectivele organizaţiei;
să evidenţiem structurile de organizare ale OCEMN;
să definim domeniile de cooperare ale OCEMN;
să prezentăm organismele înrudite ale organizaţiei;
să determinăm rolul şi necesitatea interacţiunii OCEMN-UE;
să identificăm problemele de securitate în regiunea Mării Negre;
să desfăşurăm istoricul cooperării Republicii Moldova la OCEMN;
să relevăm aportul Republicii Moldova la realizările OCEMN, în special în
timpul Preşedinţiei-în-Exerciţiu din 2005;
să prezentăm cooperarea regională a RM la OCEMN ca un factor benefic în
contextul integrării europene;
Cît despre baza metodologică, printre metodele utilizate la cercetarea temei
respective menţionăm metoda selectivă, metoda comparativă, descrierea, analiza.
Originalitatea lucrării este determinată de faptul că autorul analizează tema
propusă pentru studiu utilizînd informaţie de ultimă oră datorită colaborării cu
reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe şi Camerei de Comerţ şi Industrie a
Republicii Moldova şi participarea la Forul Economic al ţărilor Regiunii Mării
Negre – ”BUSINESS-DAY”, desfăşurat la 18 iunie în incinta Palatului Republicii
Moldova.
5
Izvoarele lucrării respective sunt foarte variate. Printre sursele utilizate
pentru cercetarea temei o importanţă majoră prezintă lucrările teoretice străine ce
pun accentul pe formarea şi activitatea OCEMN ca o organizaţie economică
regională, iar printre autorii ce au abordat această temă numim: Jacquier B.
1
, Jouve
E.
2
, Blom A.
3
, Viviane de Castel
4
, Boniface P.
5
, Lavieille J-M.
6
, Gounelle M.
7
,
totodată menţionăm şi dicţionare: Dictionnaire des relations internationales
8
,
Dictionnaire de politique internationale
9
, şi enciclopedii: Grand Larousse
Universel
10
, Encyclopédie THÉMA
11
; şi lucrările teoretice locale a căror autori:
Pântea V.
12
, Kraijdan A.
13
, Barbăroşie A.
14
, Gheorghiu V.
15
, Railean V.
16
, Borş
V.
17
, Studionov C.
18
acordă o atenţie deosebită activităţii Organizaţiei CEMN şi
evidenţiază avantajele Republicii Moldova în cadrul OCEMN. Este necesar să
subliniem că informaţia de bază privitor la cooperarea RM cu OCEMN, în special
Preşedinţia RM la OCEMN din 2005, autorul lucrării a obţinut-o în urma vizitei la
Ministerul Afacerilor Externe şi Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii
1
Jacquier B. Relations internationales.-PUG.- 1993.-P.119-120
2
Jouve E.Relations internationales.-PUF.- 1992.-P.55
3
Blom A., Charillon F. Théories et concepts des relations internationales.- Hachette.- 2001.-
P.156
4
Viviane de Castel. La Géoéconomie et Les Relations Internationales.- L’Harmattan.- 2001.-
P.154
5
Boniface P. Lexique des Relations Internationales.- Ellipses.-1995.- P.173
6
Lavieille J-M. Relations Internationales.- Ellipses.- 2003.- P. 97
7
Gounelle M. Relations Internationales.- Dalloz.- 2004.- P.13
8
Chaigneau P. Dictionnaire des relations internationales.- Economica.- 1998.- P. 210
9
Zorgbibe Ch. Dictionnaire de politique internationale.- PUF.- 1988.- P.519
10
Grand Larousse Universel. Mémo Universel. TOME 1.- Larousse 1993.- P.67
11
Encyclopédie THÉMA. Le Monde Aujourd’hui // V. II.- Larousse.- 1997.- P.334
12
Pântea V. Dreptul Organizaţiilor Internaţionale.- Chişinău.- 2001.- P.59-61
13
Kraijdan A. Organizaţii Internaţionale Europene.- Chişinău.- 2001.- P.12
14
Barbăroşie A., Gheorghiu V. Moldova şi Integrarea Europeană.- Editura Prut Internaţional.-
2001.-P.217-220
15
Ibidem
16
Railean V., Borş V., Studionov C. Integrarea Economică Europeană.- Chişinău.- 2001.-
P.6-22
17
Ibidem
18
Ibidem
6
Moldova. Pentru a oglindi această temă am studiat anumite acte
normative
19
, reviste străine (The German Marshall Fund of the United States,
Parliamentary Assembly of the Organization of the Black Sea Economic
Cooperation, Black Sea Trend Review), materiale de presă (Moldova Suverană,
Moldova Azi, Ziarul de Gardă, Black Sea News) şi surse internet.
Privitor la structura lucrării, specificăm că teza de magistru cu tema
”Cooperarea Republicii Moldova cu Organizaţia Cooperării Economice la Marea
Neagră” cuprinde introducere, conţinutul a trei capitole, încheiere, bibliografie,
rezumat în limba engleză şi anexe.
Introducerea prezintă date generale despre conţinutul tezei de magistru. Ea
conţine actualitatea, scopul, obiectivele propuse, izvoarele cercetate, baza
metodologică şi structura lucrării.
În capitolul I subiectul principal îl constituie formarea, evoluţia şi activitatea
Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră ca o organizaţie economică
regională. Scopul creării organizaţiei şi obiectivele centrale ale OCEMN prezintă
un interes major în cadrul acestui capitol. De asemenea, sunt evidenţiate structurile
de organizare, domeniile de cooperare, rolul organismelor înrudite în cadrul
19
Brief Record of the Preparatory Meeting for the Meeting of the Ministers Responsible for
Sience and Technology of the BSEC Member States.- Kyiv.- 11-12 July 2005.- CCI; BSEC
Coordination Meeting of the Chairmanship-in-Office.- Related Bodies and BSEC
PERMIS.- Istanbul.- 30 May 2005.- CCI; Concepţia politicii externe a Republicii Moldova.-
MAE.-Chişinău.- 2002.-P.11-12; Declaration of the Ministers of Foreign Affairs of the
Member States of the Organization of the Black Sea Economic Cooperation on the
Enhancement of Cooperation with the European Union (Chisinau, 28 October 2005);
Document Conceptual al exercitării Preşedenţiei Republicii Moldova în cadrul
Organizaţiei Cooperării Economice la Marea Neagră (1 mai 2005- 31 octombrie 2005);
Draft Report of the Sixth Meeting of the Steering Committee of the BSEC Project
Development Fund.- Istanbul.- 16 September 2005.- CCI; Joint Declaration of Heads of
Competent Authorities for Preventing and Combating Economic Frauds from BSEC Member
States.- Chisinau.- September 19.- 2005; Report of the Meeting of the Working Group on
Cooperation in Tourism.- Chisinau.- 8 October.- 2005.- CCI; Report of the Meeting of the
Committee of Senior Officials.- Istanbul.- 15 September 2005.- CCI; Report of the Meeting
of the BSEC Working Group on Health Care and Pharmaceutics.- Istanbul.- 29 September
2005.- CCI; Report of the Meeting of the BSEC Working Group on Communications.-
Instanbul.- 3 June 2005.- CCI; Report of the Meeting of the ad hoc Extert Group on the
Agreement on Mutual Recognition of Diplomas/Certificates and Other Evidence of Formal
Qualification for Road Haulage Operator and Road Passenger Transport Operator.-6 July
2005.- CCI.
7
OCEMN (Adunarea Parlamentară a OCEMN, Consiliul de Afaceri al OCEMN,
Centrul Internaţional de Studii la Marea Neagră, Banca de Dezvoltare şi Comerţ a
OCEMN).
Capitolul II este concentrat asupra relaţiilor dintre OCEMN şi Uniunea
Europeană. Autorul prezintă avantajele acestei interacţiuni pentru Organizaţia
CEMN, şi în special care este interesul de mai departe de-a colabora cu UE şi, prin
urmare, este elucidat interesul UE în extinderea sa graduală şi în consolidarea
stabilităţii în această importantă parte a Europei. În paginile acestui capitol se
acordă o atenţie specială securităţii şi stabilităţii în regiunea Mării Negre. Sunt
enumerate problemele ce exercită o presiune negativă asupra mediului de
securitate şi este accentuată necesitatea protejării securităţii zonei Mării Negre, ce
prezintă interes atît pentru OCEMN cît şi pentru UE.
Iar în capitolul III autorul şi-a propus să determine importanţa cooperării
Republicii Moldova cu Organizaţia CEMN. Este menţionată, îndeosebi, perioada
de exercitare a Preşedinţiei RM la OCEMN din anul 2005 şi reprezentantul oficial
al ţării noastre în cadrul OCEMN. Sunt prezentate documentele de bază din timpul
Preşedinţiei RM la OCEMN şi enumerate activităţile ce au avut loc în acea
perioadă. Autorul subliniază rolul important pe care îl joacă colaborarea
Republicii Moldova cu OCEMN în diferite domenii de activitate din ţara noastră,
ceea ce reprezintă un factor benefic în contextul integrării europene.
Încheierea rezumă rezultatele investigaţiei efectuate şi îndeplinirea scopului
şi obiectivelor propuse în introducere.
În bibliografie sunt expuse sursele utilizate pentru cercetarea temei
respective.
După bibliografie urmează un scurt rezumat în limba română, engleză şi
franceză, iar la finele lucrării sunt ataşate anexe.
Teza de magistru ”Cooperarea Republicii Moldova cu Organizaţia Cooperării
Economice la Marea Neagră” cuprinde 120 pagini, inclusiv anexele.
8
Capitolul I Formarea şi activitatea Organizaţiei Cooperării
Economice la Marea Neagră ca organizaţie regională
economică
§ 1.1. Istoricul şi obiectivele OCEMN
Voinţa statelor de-a coopera între ele a dat naştere la crearea Organizaţiilor
Internaţionale Guvernamentale (OIG). O OIG este ”o asociaţie de state, stabilită
prin acord între membrii săi şi dotată cu un aparat permanent de organe, avînd ca
sarcină urmărirea realizării obiectivelor de interes comun pentru o cooperare între
ele” (M.Virally)
20
. Prima OIG este Comisia Centrală de navigaţie pe Rhin
(CCNR), creată de către Congresul de la Viena în 1815
21
. Evoluţia politică şi
economică a Europei în secolul XX, în special în a II-a jumătate a secolului, a
dictat necesitatea apariţiei şi funcţionării unui număr considerabil de organizaţii.
Astfel, organizaţiile internaţionale au început să se dezvolte şi să prospere în sec.
XX
22
. Astăzi există mai mult de 300 de OIG
23
în domeniile cele mai diverse. În
Europa Centrală şi Orientală se crează organizaţii internaţionale, cu scopul iniţial
de-a ajunge din urmă întîrzierea lor în numeroase domenii, dar şi pentru a putea
discuta între ele specificităţile lor. Trei trăsături caracterizează organizaţiile
internaţionale: dorinţa politică de cooperare, înscrisă în cartea constitutivă;
”aparatul” permanent, structura care permit o continuitate în funcţionarea
organizaţiei; competenţele, procesul de decizie care exprimă dorinţa proprie a
organizaţiei – chiar autonomia sa, ca actor, în sistemul internaţional
24
. Se observă,
însă, că anumite OIG au vocaţia să reunească toate statele (ex: ONU, NATO, etc.),
20
Blom A., Charillon F. Théories et concepts des relations internationales.- Hachette.-
2001.- P.156
21
Gounelle M. Relations Internationales.- Dalloz.- 2004.- P.136
22
Grand Larousse Universel. Mémo Universel. TOME 1.- Larousse 1993.- P.673
23
Gounelle M. Relations Internationales.- Dalloz.- 2004.- P.135
24
Zorgbibe Ch. Dictionnaire de politique internationale.- PUF.- 1988.- P.519
9
altele din contra nu acceptă în sînul lor decît state preselecţionate pe o bază
geografică (CEE, OUA, OCEMN, etc.) corespunzător unui continent sau sub-
continent. De aceea, deosebim două tipuri de organizaţii: organizaţiile de tip
universal (ONU), ce fac parte din organizarea lumii de astăzi, şi organizaţiile de tip
regional (OCEMN
25
), ce au un loc particular.
În cele din urmă, atenţionăm că este regională organizaţia a cărui criteriu de
admisie este de natură geografică, de unde şi numele său de ”regională”. O
asemenea organizaţie are la bază interese particular împărtăşite de către membrii
săi. Ea exprimă un particularism colectif şi acţionează în vederea consolidării
influenţei grupului şi protejării membrilor săi. Cît despre funcţia organizaţiei
regionale, accentuăm că nu este de-a rezolva problemele de fapt, ci mai mult, de-a
face politicile conciliabile pentru toţi. Spre deosebire de organizaţiile de tip
universal, organizaţiile regionale tind să unească eforturile ţărilor unei anumite
regiuni pentru atingerea scopurilor comune politice, economice sau de cultură
26
.
Prin urmare, ţinem să precizăm că OCEMN
27
este o organizaţie regională,
deoarece cuprinde ţările din jurul Mării Negre şi tinde să promoveze relaţii de
prietenie în ţările din această regiune.
În continuare, ne propunem să desfăşurăm evoluţia acestei organizaţii şi
obiectivele ce şi le-a propus.
Astfel, fiind un cîmp de confruntare ideologică, în partea Est-Vestică,
bazinul Mării Negre a devenit o regiune a cărei riverani caută mijloace de existenţă
pacifică avînd la bază interese mutuale. Crearea unei structuri de cooperare în zona
Mării Negre a fost avansată pentru prima dată în 1990, de fostul preşedinte al
Turciei, Turgut Ozal, în timpul unei vizite oficiale în România, cu scopul de a
dezvolta şi diversifica relaţiile economice între ţările riverane şi vecine, insistînd
asupra avantajelor privind apropierea lor geografică şi complementaritarea
economiilor lor. La iniţiativă au subscris România, Bulgaria şi URSS. Prin urmare,
la 25 iunie 1992, a fost lansată oficial Iniţiativa Cooperarea Economică a Mării
25
Jouve E. Relations internationales.-PUF.- 1992.-P.55
26
Kraijdan A. Organizaţii Internaţionale Europene.- Chişinău.- 2001.- P.12
27
Encyclopédie THÉMA. Le Monde Aujourd’hui // V. II.- Larousse.- 1997.- P.334
10
Negre (CEMN
28
), prin semnarea Declaraţiei de la Istambul. Liderii au adoptat
”Declaration on Black Sea Economic Cooperation” şi ”Bosphorus Statement”,
anunţînd lumea de apariţia Cooperării Economice la Marea Neagră. Subliniem
faptul că OCEMN a apărut ca o iniţiativă politică multilaterală pentru cooperarea
economică-regională
29
pe baza unui proiect ce a fost marcat şi lansat, într-un mod
potrivit, de către Turcia. Însă, nu a trecut mult timp cînd statele-membre au luat
decizia să transforme iniţiativa politică ce au lansat-o în 1992 într-o organizaţie
internaţională matură. Carta OCEMN, fiind ratificată de Parlamentele celor 10
state-membre, a intrat în vigoare la 1 mai 1999, dînd naştere Organizaţiei
Cooperării Economice la Marea Neagră cu o personalitate internaţională legală şi
cu propriul său drapel şi logotip
30
.
Printre membrii fondatori ai OCEMN enumerăm unsprezece state, şi anume:
cinci ţări balcanice: Albania, Bulgaria, Grecia, România, Turcia
31
, trei ţări
riverane: Moldova, Rusia, Ucraina şi trei ţări caucaziene: Armenia, Azerbaidjan
şi Georgia.
Regiunea cuprinsă în cadrul organizaţiei cuprinde litoralul Mării Negre,
Balcanii şi Caucazul cu o arie de cca 20 mln km². Ea acoperă o suprafaţă ce se
întinde de la Marea Adriatică la Oceanul Pacific, şi care, pe lîngă Marea Neagră,
cuprinde în arealul său alte şapte mări: Marea Azov, Marea Marmară, Marea Egee,
Marea Caspică, Marea Ionică, Marea Adriatică şi Marea Mediterană. Evidenţiem
faptul că Regiunea OCEMN este aşezată pe 2 continente şi se află la răscrucea
drumurilor Nord-Sudice şi Est-Westice, ceea ce îi oferă să devină coridorul
principal de transport al Europei şi de transfer al energiei. După regiunea Golfului
Persic, regiunea Mării Negre este a doua sursă largă de petrol şi gaz natural
împreună cu bogatele sale resurse minerale şi de metal. Prin aceasta se şi explică
28
Engl. Black Sea Economic Cooperation (BSEC)
29
Viviane de Castel. La Géoéconomie et Les Relations Internationales.- L’Harmattan.- 2001.-
P.154
30
anexa 1
31
Motivele pentru care Grecia şi Albania,care nu au ieşire la Marea Neagră, fac parte din CEMN
se explică prin faptul că, iniţial, conceptul organizaţiei era de a cuprinde o arie lărgită a Balca-
nilor, inclusiv RF Iugoslavia, iar Turcia are interese speciale în susţinerea Albaniei.
11
importanţa regiunii, care este dată de resursele umane şi naturale, de potenţialul
surselor de energie (în special petrol şi gaz), de o piaţă potenţială de peste 350 mln
consumatori şi de amplasarea pe trasee de tranzit semnificative din punct de vedere
strategic.
Evoluţia cooperării economice în jurul Mării Negre poate fi împărţită în trei
etape:
a) de formare, lipsită de rezultate şi fără o organizare clară, a durat pînă la
întîlnirea de la Bucureşti, din anul 1995, cînd miniştrii de externe au adoptat
un ”Plan de acţiune” care a îmbunătăţit cooperarea;
b) de introducere a sistemului Troicii ministeriale, în cursul căreea a început
finanţarea comună a Secretariatului Internaţional Permanent (PERMIS) de la
Istambul, s-au intensificat reuniunile la toate nivelele şi s-a semnat ”Carta
CEMN”, la Yalta, la 5 iunie 1998;
c) de asumare a caracteristicilor unei organizaţii internaţionale regionale,
ce a avut loc după semnarea Cartei, cînd CEMN a îmbrăcat o formă
instituţionalizată, cu o largă varietate de structuri de cooperare şi un număr
mare de organisme abilitate să adopte documente cu valenţă internaţională.
La 30 aprilie 1999, cu ocazia Reuniunii Miniştrilor Afacerilor Externe ai
ţărilor membre CEMN de la Tbilisi, a fost înfiinţată Organizaţia Cooperării
Economice a Mării Negre, ca urmare a depunerii instrumentelor de ratificare
de către 10 state membre, printre care şi Moldova.
Iată aşa, OCEMN a devenit, de la acea dată, o structură regională de cooperare
economică
32
ce oferă oportunităţi interesante pentru acţiuni de cooperare bilaterală
şi multilaterală, mai cu seamă prin investiţii directe şi prin transferul de tehnologii
moderne. Plus la aceasta, OCEMN a dobîndit statutul de observator la ONU
începînd cu 8 octombrie 1999, ca urmare a adoptării Rezoluţiei A/54/5.
Cele două documente adoptate la Istambul la 25 iunie 1992, ”Declaration on
Black Sea Economic Cooperation” şi ”Bosphorus Statement” indică că obiectivul
central al OCEMN îl constituie accelerarea dezvoltării economice şi sociale a
32
Pântea V. Dreptul Organizaţiilor Internaţionale.- Chişinău.- 2001.- P.59
12
statelor membre în perspectiva integrării lor în economia europeană şi mondială,
prin intensificarea cooperării multilaterale şi folosirea avantajelor care decurg din
proximitatea geografică şi complementaritatea economiilor naţionale. Statele ce au
întemeiat Organizaţia au stabilit ca scop al OCEMN ”să asigure că Marea Neagră
va deveni o mare a păcii, stabilităţii şi prosperităţii, străduindu-se să promoveze
relaţii prietenoase”
33
. De aceea, se acordă o deosebită atenţie şi la asigurarea
stabilităţii şi securităţii regionale, protecţia mediului, combaterea criminalităţii
organizate, aprofundarea colaborării bi şi multilaterale atît între ţările membre cît şi
cu alte state interesate
34
, precum şi apropierea legislaţiei statelor-membre de
legislaţia UE în perspectiva aderării acestora la UE.
La 25 iunie 2007, la Istambul, şefii de stat şi de guvern din regiunea Mării
Negre au semnat Declaraţia cu ocazia aniversării a 15-a a Organizaţiei CEMN, ce
a marcat trecerea organizaţiei într-o nouă etapă de evoluţie şi în care sunt creionate
domeniile viitoare de acţiune, cum ar fi cele legate de securitatea şi stabilitatea
regională, cooperarea cu Uniunea Europeană, colaborarea cu alte iniţiative şi
structuri regionale. Astfel, subliniem că, peste 15 ani de existenţă, OCEMN devine
o parte integrală a peisajului politic şi economic european. Acest fapt dezvoltă
cooperarea cu mai multe organizaţii internaţionale şi iniţiative regionale, şi anume
cîştigarea statutului de observator în Adunarea Generală a Naţiunilor Unite de
către OCEMN (în 2002).
Dar dacă vorbim despre problemele aflate în atenţia Organizaţiei CEMN,
pentru anul 2007, menţionăm aşa-numitele perspective:
ξ Restructurarea şi reorientarea activităţilor astfel încît aceasta să fie în
măsură să răspundă noilor evoluţii de pe plan regional şi internaţional şi mai
ales aşteptărilor legitime ale statelor membre;
ξ Identificarea unor priorităţi de acţiune care să fie menţinute în atenţie pe
parcursul mai multor preşedinţii ale organizaţiei, de natură să permită
finalizarea proiectelor şi programelor de cooperare demarate anterior
33
Blom A., Charillon F. Théories et concepts des relations internationales.- Hachette.-
2001.- P.156
34
Kraijdan A. Organizaţii Internaţionale Europene.- Chişinău.- 2001.- P.41
13
(eliminarea fragmentărilor de pînă acum prin schimbarea la fiecare 6 luni a
priorităţilor);
ξ Revitalizarea activităţii unor grupuri de lucru din cadrul OCEMN şi
consolidarea instituţiei de ţară coordonatoare, ca premise esenţiale pentru
asumarea de către statele membre a unor responsabilităţi directe în
promovarea de proiecte de cooperare;
ξ Intensificarea demersurilor pentru stabilirea unor relaţii de parteneriat cu
Uniunea Europeană, în contextul favorabil creat de noua politică europeană
de vecinătate;
ξ Sprijinirea eforturilor statelor din Europa de Est şi Caucaz de consolidare a
proceselor democratice şi a reformelor impuse de tranziţia la economia de
piaţă, precum şi asigurarea unei cooperări susţinute cu comunitatea euro-
atlantică;
ξ Creşterea contribuţiei OCEMN la consolidarea securităţii şi stabilităţii în
zona Mării Negre, inclusiv prin atragerea SUA, UE şi a NATO la asemenea
acţiuni;
ξ Extinderea colaborării OCEMN cu alte organizaţii şi structuri de cooperare
regională
35
.
Se poate aprecia că, prin spectrul larg de activităţi ale OCEMN, regiunea Mării
Negre se apropie gradual de criteriile europene de cooperare regională. Avînd în
vedere diferenţele semnificative economice şi sociale dintre ţările participante,
OCEMN nu poate produce rezultate rapide şi spectaculoase, dar oferă un cadru
favorabil stimulării încrederii reciproce între ţările membre şi contribuie la
dezvoltarea spiritului de cooperare multilaterală, pregătind, astfel, terenul pentru o
angajare viabilă în proiectele mai ambiţioase ale integrării europene.
35
http://www.guv.ro/presa/afis-