Analiza gramaticală în ciclul gimnazial

Contatta l'autore »

pirtac mariana

• Autore della tesi: Analiza gramaticală în ciclul gimnazial ≫

P A Ş A P O R T U L
autoevaluării activităţii profesorului de limba română , grad didactic I Pîrţac Mariana

Instituţia, Grade şi Diplome obţinute
2006 Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova
Programul „Dezvoltarea resurselor umane pentru modernizarea curriculumul naţional”, 40 ore, acordîndu-se calificarea „Conceptor de curriculim”
2007 Tehnologii Informaţionale / liceu, Programul AEL
Participare în programul - platformă AEL şi realizarea lecţiilor cu asistarea calculatorului
2004 Institutul de Formare Continuă
Cursuri de perfecţionare, moduluil psihopedagogie, 32 ore
2003 ProDidactica cu sprijinul OSCE
Cursuri de perfecţionare „Didactica limbii române în şcoala alolingvă”, 84 ore




















• Tematica şi subiectul investigat:

În ultimii ani de activitate pedagogică am cercetat mai multe forme complimentare de evaluare. Nu pentru nu ar fi suficiente cele existente, dar saturată de practicarea diverselor forme de evaluare, m-am axat, în final pe trei din ele: proiectul, portofoliul, lucrările de curs/cercetare.
Metodele s-au dovedit a fi atractive , necesare şi motivate pentru elevi. Astfel momentul de evaluare a devenit nu un moment de tensiune, ci de mîndrie pentru că elevii conştientizează propria valoare şi a materialelor realizate. Cu scopul de a le cultiva motivaţia intrinsecă elaborăm împreună atît modul de realizare a acestor proiecte, fişa de autoevaluare, baremul de apreciere şi forma de prezentare a materialului. Elevii fiind deprinşi să lucreze prin cooperare în cadrul lecţiilor, lucrează cu succes şi în afara orelor de curs, realizînd lucrări de cercetare. Pentru stimularea creativităţii elevii, de cele mai multe ori, aleg teme de cercetare în limba românâ pornind de la cunoştinţele de la alte obiecte.
Un interes deosebit trezeşte la elevi aplicarea acestor metode asistate şi de calculator ( prezentări în Power Point, scheme în Microsoft Exel, lucrul cu saiturile de pe INTERNET), care sînt utilizate cu succes la lecţiile de limba românâ /alolingvi şi naţională. În urma realizării unui sondaj de opinii de către elevii, au remarcat punctele forte ale utilizării calculatoarelor în viaţa şcolii: ne simţim o parte aviitorului ce se apropie, ne simţim o parte a lumii de dincolo: performantă şi cu mai multe perspective de cît la noi, părinţii sînt siguri că investesc în calificarea noastră, dispare modelul profesorului depăşit de elevii lui în lucruri vitale pentru predare etc.
Un aspect important al temei cercetate este şi motivarea elevilor spre a prezenta aceste realizări dincolo de instituţia în care învaţă. Pregătit şi cunoscînd, un elev va fisigur de capacităţile sale şi va avea rezultate la orice concurs, conferinţă de diferite nivele: liceal, municipal , republican şi chiar internaţional.


• Sarcini de cercetare în perspectivă:

1. Modalităţi noi de activitate individualizată cu elevii ;
2. Cultivarea motivaţiilor intrinseci ;
3. Modalităţi de folosire la clasă a materialelor şi mijloacelor didactice moderne (lecţii asistate de calculator)
4. Publicarea / elaborarea tematica a materialelor suport pentru clasele primare /gimnaziale/ liceumonitorizarea implimentării şi a calităţii procesului educaţional la nivel de clasă, lecţie, liceu, activităţi extracurs.
5. Colectarea şi analizarea feed-back-ului elevilor, profesorilor, părinţilor în ceea ce priveşte predarea axată pe competenţe.

• Participarea la concursuri, olimpiade, conferinţe ştiinţifice

E S E U:
Percepţia personală a calităţii învăţării şi sugestii de modernizare a procesului educaţional

„Educaţia în Republica Moldova: A învăţa altfel!”

I. Asist astăzi, alături de alte cadre didactice, la o „reformă din dublu sens”: e vorba de relaţia reciprocă între centrul de elaborare a demersurilor de schimbare educaţională (Ministerul Educaţiei) şi practicienii acestor politici curriculare - noi, cadrele didactice. O îmbinare pe deplin justificată şi de mult aşteptată în cadrul schimbărilor în domeniul ameliorării calităţii în educaţie. Asfel prin ameliorarea calităţii învăţării la nivel de instituţie şcolară înţeleg transformarea liceului, în final, într-o organizaţie capabilă de autodezvoltare şi autosusţinere.
Centrarea, în acest caz, în cadrul liceului Teoretic „Gaudeamus” s-a realizat şi se realizează pe procesele de implimentare şi pe mecanismele concrete de asigurare a calităţii la nivelul clasei de elevi şi a colectivului de profesori prin:
conceperea şi propunerea unei strategii pe termen scurt şi lung pentru procesul de îmbunătăţire a calităţii predării şi învăţării;
analiza de nevoi şi analiză situaţională la fiecare nivel şcolar;
dezvoltarea continuă a cadrelor didactice,
elaborarea materialelor-suport de predare/învăţare, evaluare ;
monitorizarea şi evaluarea performanţelor la învăţare ale elevilor etc.
Mottoul de lucru al liceului în ultimii ani ar fi: modernizarea procesului educaţional ar trebui realizat în aşa fel ca acesta să satisfacă în deplină măsură nevoile şi interesele individului şi ale societăţii.
II. Un aspect ce se cere analizat este şi necesitatea îmbunătăţirii calităţii.din punctul de vedere al celor interesaţi: elevi ( obiective şi rezultatele aşteptate de elevi în ceea ce priveşte cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile lor la sfîrşitul etapei de liceu); profesori (ce schimbări ar avea loc în predare, învăţare şi evaluare, posibile recomandări metodologice) ; societate ( cum s-ar putea acomoda tinerii cetăţeni la cerinţele timpului, ce perspective noi vor putea înainta ei, cum vor fi ei capabili să promoveze valorile general umane, naţionale şi universale etc).
III.Vrem nu vrem , dar fiecare instituţie şcolară şi cadru didactic ar trebui să-şi adopte o poziţie faţă de politica educaţională de astăzi. Dincolo de modernizarea şi consolidarea calităţii învăţării am simţit nevoia, nu de puţine ori, în crearea diferitor centre profesioniste de informare şi practicare a noutăţilor educaţionale în afara liceului.
Asfel, enunţate de ceva timp, au rămas încă realizate sau sînt în faza incipientă , după părerea mea, următoarele aspecte:
 Evaluarea activităţii cadrului didactic în baza modelului de formare continuă , bazat pe credite transferabile;
 Elaborarea unui sistem original de formare continuă;
 Conştientizarea publicului în necesitatea reformelor educaţionale;
 Crearea unei „pieţe libere” a centrelor, instituţiilor de formare continuă;
 Asigurarea corenţei curiculare cu alte componente: evaluarea finală(examene), programe, ghiduri etc;
 Am asistat la fondarea Agenţiei de Evaluare, ca corp aparte. Cu ajutorul acestei agenţiii se încearcă dezvoltarea unui model flexibil, deschis, credibil de evaluare a performanţelor elevilor; participarea la exerciţii internaţionale de evaluare,etc.

Oricare ar fi politica educaţională adoptată, fiecare schimbare vine din două direcţii: a celui ce o concepe şi a celui ce o practică. Rămîn cu speranţa că aceste două direcţii vor fi direcţionate una spre alta şi vor rămîne deschise la imperativele timpului.