Questo sito utilizza cookie di terze parti per inviarti pubblicità in linea con le tue preferenze. Se vuoi saperne di più clicca QUI 
Chiudendo questo banner, scorrendo questa pagina, cliccando su un link o proseguendo la navigazione in altra maniera, acconsenti all'uso dei cookie. OK

Capitalul in teoria si pratica economica

REZUMAT



Capitalul în teoria şi practica economico-socială


Teza de doctorat sintetizează principalele tendinţe şi curente manifestate în ştiinţa economică referitoare la capital.
Capitalul a făcut obiectul unor vii dezbateri şi controverse în ceea ce priveşte obiectivitatea abordării şi relevanţa sa.
În altă ordine de idei, este interesant faptul că noţiunea de capital reflectă direcţiile în care este orientată analiza economică în perioada actuală şi, chiar mai mult, dacă poate influenţa aceste direcţii.
. Conceptul de capital nu a apărut de la început ca o noţiune bine cristalizată. Ideile referitoare la capital s-au articulat în mod treptat. Constituirea teoriei capitalului,nu o găsim de la început, ci în mod gradat se articulează idei economice distincte. Denumirea de capital provine din latinescul”capita”- apărut pentru prima dată în antichitate şi care desemna posesorii de animale ce dădeau împrumut un număr de „capete” de vite. La început împrumutul trebuia restituit exact în numărul împrumutat, iar mai târziu, cu un surplus, adică cu o dobândă. Astfel noţiunea de capital devine mai complexă însemnând un bun care multiplică de mai multe ori bogăţia iniţială.
În esenţă această semnificaţie a capitalului străbate istoria cu amendamentul că formele de capital s-au diversificat odată cu dezvoltarea unor activităţi economice importante precum agricultura, meşteşugurile şi comerţul, în strânsă legătură cu diviziunea socială a muncii, piaţa şi banii.
Primele idei referitoare la conceptul de capital se întâlnesc pentru prima dată la Aristotel. Acest mare gânditor al antichităţii devine sursă de inspiraţie pentru clasicii economiei politice.
Evul Mediu a constituit o perioadă mai puţin fertilă în idei economice în raport cu spiritualitatea antichităţii. Referitor la abordarea teoriei capitalului, în secolul al XIII-lea, teologul şi filozoful Toma d'Aquino a considerat că bogăţia nu conţine nimic condamnabil în ea, că fiecare om trebuie să dispună de bogăţie, potrivit cu situaţia care o ocupă în ierarhia socială.
Termenul de capital a fost introdus în limbajul uzual încă din secolele XI - XII. Iniţial, acestui termen i s-au atribuit următoarele sensuri: fond, stoc de mărfuri, cheag pentru afaceri, bani aducători de venituri(dobânda). În secolele XIII-XIV, noţiunea de capital a dobândit o largă circulaţie în documentele vremii, termenul îmbogăţindu-şi cât mai mult înţelesurile.
În secolele XVI – XVII, importante contribuţii teoretice, pentru explicarea naturii şi a rolului capitalului în progresul societăţii, au fost aduse de mercantilişti. Ei au fost primii gânditori care au cercetat din punct de vedere teoretic modul de producţie capitalist.
Evoluţiua doctrinei mercantiliste reflectă drumul parcurs de capitalul real în cadrul primelor trepte ale societăţii moderne. În prima etapă, denumit mercantilism timpuriu sau sistemul monetar, s-a urmărit obţinerea unei balanţe monetare active, atragerea unor cantităţi cât mai mari de bani în ţară, interzicerea exportului de monedă şi adoptarea unor legi privind cheltuirea banilor în ţara care îi acumulează. Sporirea volumului tranzacţiilor comerciale şi necesitatea sporirii masei de aur monedă au determinat trecerea la cea de a doua etapă, denumită mercantilismul dezvoltat, care a promovat o balanţă comercială activă, a preconizat o politică de acaparare de noi pieţe, colonizarea unor teritorii bogate, sporirea exportului de mărfuri, aplicarea protecţionismului pentru a încuraja producţia manufacturieră de export, ş.a.
Teza de doctorat debutează cu prezentarea concepţiilor preclasice care au contribuit la elaborarea teoriei moderne a capitalului. Şcoala clasică engleză de economie a elaborat conceptul de capital, care a fost dezvoltat ulterior de marxism şi liberalismul neoclasic.
Capitolul al doilea urmăreşte mecanismele economico-sociale în care producţia simplă de mărfuri s-a transformat în producţie capitalistă, iar banii(ca mijlocitori ai schimburilor) s-au transformat în capital.
Obiectul de studiu al acestui capitol îl constituie surprinderea trăsăturilor esenţiale ale capitalismului, în viziunea Marxistă, a proceselor prin care are loc vânzarea-cumpărarea forţei de muncă, a relaţiilor sociale capital –muncă salariată, a procesului prin care capitalul produce mărfuri şi plusvaloare, a mecanismului prin care plusvaloare se retransformă în capital şi îi măreşte dimensiunile.
Studierea capitalului s-a realizat nu numai din punct de vede

Mostra/Nascondi contenuto.
4 INTRODUCERE Teza de doctorat ,,Capitalul în teoria şi practica economico-socială’’ este rezultatul unui amplu demers ştiinţific ce încearcă să sintetizeze principalele tendinţe şi curente manifestate în prezent în ştiinţa economică şi să ofere o perspectivă de ansamblu asupra gândirii economice contemporane, referitoare la capital. Statutul capitalului în teoria şi practica economico-socială nu a reprezentat nici pe departe un impediment în amplificarea cunoaşterii, ba chiar, dimpotrivă, lunga sa istorie a fost marcată de un remacabil progres teoretic, îndreptat către un scop bine definit: o mai bună înţelegere şi cunoaştere a realităţilor economice. Acest lucru apare tot mai evident în perioada contemporană: atât teoria economică, cât şi comunitatea ştiinţifică în ansamblu par să se orienteze după criterii ce vizează în principal îmbogăţirea cunoaşterii şi utilitatea practică a capitalului, şi mai puţin substratul ideologic al acestuia. Pentru a surprinde o imagine cât mai exactă şi mai cuprinzătoare a capitalului în teoria şi practica economico-socială, lucrarea îmbină metode de cercetare specifice (sinteze, documentare) cu metode ale istoriei gândirii economice (geneza ideilor şi a instituţiilor integratoare, filiaţia de idei, perenitatea), ale istoriei (cronologia şi analogia istorică) şi ale strategiilor de politică economică. Am ales ca punct de plecare capitalul din mai multe considerente. În primul rând, capitalul a făcut obiectul unei vii dezbateri şi controverse în ceea ce priveşte obiectivitatea abordării şi relevanţa acestuia, rămânând însă multe de spus în acest domeniu mai puţin ,,umblat’’, mai ales în ceea ce priveşte cercetarea economică a capitalului. În altă ordine de idei, este interesant faptul dacă noţiunea de capital reflectă direcţiile în care este orientată analiza economică în perioada actuală şi, chiar mai mult, dacă poate influenţa aceste direcţii. În al treilea, dar nu în ultimul rând, în lumina celor afirmate această abordare mi s-a părut oportună şi, sper, originală pentru a demara o dezbatere cu privire la stadiul actual de dezvoltare a capitalului reflectat în teoria şi practica economico-socială. Mi-am propus, şi sper să fi reuşit, o structurare proprie a tematicii abordate. Astfel, teza de doctorat este alcătuită din două părţi, aşa cum rezultă şi din titlul acesteia: prima parte cercetează modul în care capitalul este reflectat în teoria

International thesis/dissertation

Facoltà: Economie

Autore: Lucica Georgiev Contatta »

Composta da 190 pagine.

 

Questa tesi ha raggiunto 1043 click dal 04/05/2007.

Disponibile in PDF, la consultazione è esclusivamente in formato digitale.