Questo sito utilizza cookie di terze parti per inviarti pubblicità in linea con le tue preferenze. Se vuoi saperne di più clicca QUI 
Chiudendo questo banner, scorrendo questa pagina, cliccando su un link o proseguendo la navigazione in altra maniera, acconsenti all'uso dei cookie. OK

Hermeneutica înstrăinării şi a vindecării în „Drumul la zid”

Miza finală a acestei lucrări este de a încerca o lărgire semnificativă a sferei ontologice, care mi se pare mai reprezentativă pentru încadrarea acestui roman, decât a celorlalte sfere interpretative, aşa cum s-a încercat până acum.

Mostra/Nascondi contenuto.
2 Introducere Universul romanesc al lui Nicolae Breban este, atât ca intenţionalitate auctorială, cât şi ca intenţionalitate critică, binar 1 . Francisca, Animale bolnave, Bunavestire alcătuiesc seria tipologică 2 a romanelor „majore”, germanice în construcţie şi „sangvine” în viziune 3 , în timp ce În absenţa stăpânilor, Îngerul de ghips, Drumul la zid, Pândă şi seducţie alcătuiesc seria tipologică a romanelor „flegmatice” 4 , „bizantine”, în care „triumfă gustul particular al autorului pentru proza problematică, pentru marile teme ne-epice” 5 . Drumul la zid a fost văzut fie ca un tratat al disperării (Corina Ciocârlie) 6 , fie ca „un roman ideologic în măsura în care realitatea nu e pur şi simplu observată, descrisă, simţită, ci folosită ca argument sau, chiar, manipulată” 7 . Drumul la zid reprezintă un caz particular de unificare a intenţionalităţii auctoriale, textuale şi critice. Unificarea în sine pleacă de la Bunavestire, roman a cărui poziţie atât faţă de autor, cât şi de critică, este relativ controversată. Chiar dacă Nicolae Breban afirmă în Postfaţa de la Bunavestire că această carte a încheiat un ciclu 8 , totuşi, în Epilog este anunţat, probabil într-o structură de adâncime a textului, unul dintre elementele-cheie care contrazice această afirmaţie. Este vorba despre tema limitei, identificată lexical cu substantivul 1 Remarca de mai sus are doza sa de arbitrar: „Acordul tipologic dintre autor şi criticii săi este denunţat însă, nu o dată, de dezacordul axiologic”. (Liviu Maliţa, Nicolae Breban. Monografie, Editura Aula, Braşov, 2001, p. 12) 2 Idem, Liviu Maliţa, p. 12. 3 De consultat în această privinţă Laura Pavel, Antimemoriile lui Grobei. Eseu monografic despre opera lui Nicolae Breban, Editura Didactică şi Pedagogică, col. „Akademos”, Bucureşti, 1997, p.23. 4 Termenul este din articolul de întâmpinare al lui Ovidiu Pecican, Romanul flegmatic, apărut în Echinox, anul XVI, nr. 7-8, 1984, p. 6. 5 Idem, Liviu Maliţa, p. 12. 6 De consultat în această privinţă Corina Ciocârlie, „Drumul la zid” sau Singurătatea disperării de cursă lungă, în Fals tratat de disperare, Editura Hestia, Timişoara, 1995. 7 Articolul de întâmpinare apărut în România literară, nr. 27, 1984 şi preluat în Nicolae Manolescu, Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu, vol. II, Editura Aula, Braşov, 2001, p. 205. 8 Nicolae Breban, Bunavestire, Editura Junimea, Iaşi, 1977, p. 586.

International thesis/dissertation

Facoltà: Limbă şi Literatură

Autore: Patrick Calinescu Contatta »

Composta da 76 pagine.

 

Questa tesi ha raggiunto 64 click dal 22/07/2008.

Disponibile in PDF, la consultazione è esclusivamente in formato digitale.