Questo sito utilizza cookie di terze parti per inviarti pubblicità in linea con le tue preferenze. Se vuoi saperne di più clicca QUI 
Chiudendo questo banner, scorrendo questa pagina, cliccando su un link o proseguendo la navigazione in altra maniera, acconsenti all'uso dei cookie. OK

Imagini ale românilor în ''Dilema veche''


În mentalul colectiv românesc, momentul 1989 a însemnat debutul unor modificări majore în ceea ce priveşte rostul, rolul, dar mai ales relaţiile Românilor cu Ceilalţi. Presa culturală din aceşti ani a reflectat, direct sau indirect, toate aceste fenomene identitare. În prezenta lucrare, vom încerca să schiţăm profilul câtorva tipuri de Români, aşa cum se desprinde el din paginile revistei „Dilema veche”.
Se impun de la bun început câteva precizări în legătură cu motivaţia şi intenţia acestei lucrări. Având în vedere vastitatea subiectului, orice pretenţie de exhaustivitate este exagerată. Am limitat cercetarea la articolele publicate în „Dilema veche” pentru că, pe de o parte, profilul unei asemenea lucrări nu ar fi permis studierea unui material mai amplu şi, pe de altă parte, pentru că această revistă sintetizează opinia unora dintre cei mai importanţi oameni de cultură care s-au exprimat în spaţiul public românesc în ultimii 16 ani.
Premisa de la care porneşte prezenta lucrare este că în mentalul colectiv s-a manifestat pe deplin conflictul dintre o identitate păstrată inerţial din timpul comunismului şi alta care – de multe ori artificial şi forţat – s-a manifestat ca o necesitate de adaptare la societatea post-comunistă. Ar trebui, de asemenea, precizat că tipurile de Români discutate în prezenta lucrare urmăresc o tipologie generală, deşi suntem pe deplin conştienţi că o cercetare mai amplă ar trebui să ţină cont de faptul că România a parcurs inegal perioada tranziţiei. Se poate vorbi, fără teama de a greşi, despre tipuri de Români diferenţiate în funcţie de regiunile istorice româneşti; dincolo de acest adevăr, însă, există şi trăsături generale, asupra acestora concentrându-se prezenta cercetare.
Capitolul teoretic îşi propune să fixeze instrumentele de lucru folosite, apelând la teorii ale genezei mentalului colectiv. Am încercat, sumar, să definim termenii şi să fixăm reperele teoretice cu ajutorul cărora să putem ajunge la o cercetare aplicată pe text. Următorul capitol analizează relaţia între Români şi Europa, pornind de la constatarea că o constantă a tranziţiei româneşti este raportarea generică la Europa privită ca spaţiu idilic, salvator, de cele mai multe ori. Următorul capitol se referă la trei prototipuri de Români: Românul nostalgic, Românul bigot şi Românul bidimensional.
Intenţia lucrării este de a schiţa reperele unui ADN identitar românesc, într-un moment în care societatea românească trece prin transformări care nu pot să rămână fără consecinţe pentru profilul identitar al Românului.

Mostra/Nascondi contenuto.
IMAGINI ALE ROMÂNILOR ÎN „DILEMA VECHE” 3 ARGUMENT În mentalul colectiv românesc, momentul 1989 a însemnat debutul unor modificări majore în ceea ce priveşte rostul, rolul, dar mai ales relaţiile Românilor cu Ceilalţi. Presa culturală din aceşti ani a reflectat, direct sau indirect, toate aceste fenomene identitare. În prezenta lucrare, vom încerca să schiţăm profilul câtorva tipuri de Români, aşa cum se desprinde el din paginile revistei „Dilema veche”. Se impun de la bun început câteva precizări în legătură cu motivaţia şi intenţia acestei lucrări. Având în vedere vastitatea subiectului, orice pretenţie de exhaustivitate este exagerată. Am limitat cercetarea la articolele publicate în „Dilema veche” pentru că, pe de o parte, profilul unei asemenea lucrări nu ar fi permis studierea unui material mai amplu şi, pe de altă parte, pentru că această revistă sintetizează opinia unora dintre cei mai importanţi oameni de cultură care s-au exprimat în spaţiul public românesc în ultimii 16 ani. Premisa de la care porneşte prezenta lucrare este că în mentalul colectiv s-a manifestat pe deplin conflictul dintre o identitate păstrată inerţial din timpul comunismului şi alta care – de multe ori artificial şi forţat – s-a manifestat ca o necesitate de adaptare la societatea post-comunistă. Ar trebui, de asemenea, precizat că tipurile de Români discutate în prezenta lucrare urmăresc o tipologie generală, deşi suntem pe deplin conştienţi că o cercetare mai amplă ar trebui să ţină cont de faptul că România a parcurs inegal perioada tranziţiei. Se poate vorbi, fără teama de a greşi, despre tipuri de Români diferenţiate în funcţie de regiunile istorice româneşti; dincolo de acest adevăr, însă, există şi trăsături generale, asupra acestora concentrându-se prezenta cercetare. Capitolul teoretic îşi propune să fixeze instrumentele de lucru folosite, apelând la teorii ale genezei mentalului colectiv. Am încercat, sumar, să definim termenii şi să fixăm reperele teoretice cu ajutorul cărora să putem ajunge la o

International thesis/dissertation

Facoltà: Limbă şi Literatură

Autore: Ivancu Ovidiu Contatta »

Composta da 43 pagine.

 

Questa tesi ha raggiunto 42 click dal 20/02/2009.

Disponibile in PDF, la consultazione è esclusivamente in formato digitale.