Questo sito utilizza cookie di terze parti per inviarti pubblicità in linea con le tue preferenze. Se vuoi saperne di più clicca QUI 
Chiudendo questo banner, scorrendo questa pagina, cliccando su un link o proseguendo la navigazione in altra maniera, acconsenti all'uso dei cookie. OK

Contribuţii teoretice şi aplicative privind dinamica mecanismelor plane cu cuple superioare

Tema tezei de doctorat este deosebit de importantă, utilă şi interesantă pentru că abordează o problematică complexă de mare actualitate privind dinamica mecanismelor plane cu came, tacheţi şi angrenaje cu roţi dinţate cu axe paralele. Cercetările s-au efectuat pe baza unei vaste bibliografii, care cuprinde cele mai reprezentative lucrări în acest domeniu.
Conţinutul tezei se ridică la cele mai mari exigenţe impuse unei lucrări de doctorat şi are un înalt nivel ştiinţific. Rezultatele obţinute au fost interpretate corect şi au fost valorificate prin publicarea mai multor lucrări ştiinţifice în străinătate şi în ţară, lucrări ce se bucură de aprecierea specialiştilor din construcţia de maşini.
Teza conţine foarte multe elemente de originalitate ca: rezolvarea ecuaţiei diferenţiale a mişcării, modelul dinamic de integrare, analiza dinamică a mecanismului clasic de distribuţie, dinamica mecanismelor de distribuţie cu tachet translant, respectiv balansier, cu rolă sau plat, calculul randamentului mecanic al cuplei tachet-camă printr-o metodă absolut originală, determinarea randamentului angrenajelor cu roţi dinţate cu axe paralele, randamentul instantaneu, randamentul mediu, calculul angrenajelor interioare, determinarea randamentului angrenajelor ţinând seama de gradul de acoperire, sinteza angrenajelor cu roţi dinţate cu axe paralele pe baza randamentului în funcţionare, etc.
Concluziile la care a ajuns autorul sunt foarte importante atât din punct de vedere teoretic cât şi practic; astfel a stabilit că: tachetul cu rolă permite o mărire a turaţiei motorului până la o valoare dublă faţă de modelul clasic (cu tachet plat), angrenajele cu roţi dinţate pot lucra la turaţii şi momente de torsiune ridicate cu randamente mecanice foarte mari, randamentul cel mai mare se întâlneşte la angrenajele interioare cu roata (inel) având dantură interioară conducătoare, iar la angrenajele cu dantură exterioară randamentul este mai mare când roata mare este conducătoare; cu cât unghiul normal de angrenare scade, creşte gradul de acoperire şi odată cu el şi randamentul angrenării; randamentul mai creşte şi odată cu numărul de dinţi ai roţii conducătoare, etc.
Prin problematica abordată, teza de doctorat a dl. ing. Florian Ion PETRESCU, sub conducerea ştiinţifică a prof. dr. ing. Păun ANTONESCU, se înscrie în contextul sistematizării şi perfecţionării sistemelor mecanice existente, prin crearea de noi mecanisme adaptate cerinţelor moderne, ceea ce implică structuri topologice tot mai complexe.
Scopul lucrării este de a construi modele noi teoretice şi aplicative în analiza şi sinteza dinamică a mecanismelor cu came şi roţi dinţate plane. Teza de doctorat este structurată în trei părţi: prima parte prezintă dinamica mecanismelor plane cu came, tacheţi şi supape, partea a doua prezintă dinamica mecanismelor plane formate din angrenaje cu roţi dinţate cu axe paralele, iar partea a treia conţine concluzii şi enumerarea contribuţiilor originale, cât şi anexe. Bibliografia este ataşată fiecărei părţi.

Din prezentarea făcută se constată o multitudine de rezultate originale valoroase obţinute de dl. ing. Florian Ion PETRESCU.

Menţionăm câteva din aceste contribuţii:
Partea I-a:
1. Un model dinamic monomasic (cu un singur grad de libertate), translant, cu amortizare internă variabilă. Se determină amortizarea internă a sistemului şi ecuaţiile de mişcare.
2. Cinematica de precizie a mecanismelor de distribuţie, exemplificată pe mecanismul clasic cu camă rotativă şi tachet plat translant, bazată pe un model original de cinematică dinamică. Se determină exact randamentul mecanic, care nu are nici o legătură cu pierderile suplimentare prin frecare (se elimină astfel necesitatea determinării coeficientului de frecare).
3. Un model nou de distribuţie a forţelor şi vitezelor la tachetul translant cu rolă. Se demonstrează performanţele în raport cu modelele clasice.
4. O metodă nouă de determinare a forţelor şi vitezelor la mecanismul cu camă rotativă şi tachet balansier cu rolă. Determinarea randamentului mecanismului.
5. Metode aproximative şi de integrare directă a ecuaţiilor de mişcare.

Partea a II-a:
6. Model nou în dinamica mecanismelor plane formate din angrenaje cu roţi dinţate cu axe paralele.
7. Determinarea randamentului unui angrenaj cu roţi dinţate cu axe paralele pentru dinţii drepţi, în funcţie şi de gradul de acoperire al angrenajului.

Mostra/Nascondi contenuto.
Contribuţii teoretice şi aplicative privind dinamica mecanismelor plane cu cuple superioare – Florian PETRESCU – teză  doctorat   2008                   4 IN I N T R O D U C E R E Dezvoltarea şi diversificarea maşinilor şi mecanismelor cu aplicaţii în toate domeniile reclamă noi cercetări ştiinţifice pentru sistematizarea şi perfecţionarea sistemelor mecanice existente, prin crearea de noi mecanisme adaptate cerinţelor moderne, ceea ce implică structuri topologice tot mai complexe. Industria modernă, practica proiectării şi realizării construcţiilor de maşini se bazează tot mai mult pe rezultatele cercetărilor ştiinţifice şi aplicative. Fiecare realizare industrială are în spate activitatea de cercetare teoretică şi experimentală asistată de calculator, prin care se rezolvă probleme tot mai complexe cu programe de calcul performante, utilizând software tot mai specializat. Robotizarea proceselor tehnologice determină şi influenţează tot mai mult apariţia de noi industrii, aplicaţii în condiţii speciale de mediu, abordare de noi tipuri de operaţii tehnologice, manipularea de obiecte în spaţiul extraterestru, teleoperatori în disciplinele de vârf precum medicina, roboţi care acoperă un domeniu tot mai mare al prestaţiilor de servicii în societatea noastră, modernă şi computerizată. În acest context lucrarea de faţă încearcă să aducă o contribuţie ştiinţifică şi tehnică aplicativă în analiza şi sinteza dinamică a mecanismelor cu came şi roţi dinţate plane. La elaborarea acestei teze s-au avut în vedere următoarele exigenţe: - realizarea unei lucrări unitare în ceea ce priveşte documentarea şi contribuţiile ştiinţifice personale; - modul sintetic al prezentării diferitelor aspecte analizate; - scoaterea în evidenţă a realizărilor deosebite ale cercetătorilor şi specialiştilor în domeniul mecanismelor; - alcătuirea unei lucrări de înalt nivel ştiinţific, dar cu posibilitatea de a fi urmărită uşor de specialişti; - formularea unor concluzii menite a fixa ceea ce este esenţial şi totodată de a fi generatoare de noi idei. Lucrarea a fost structurată în trei părţi: prima parte prezintă studiile autorului referitoare la dinamica mecanismelor plane cu came, tacheţi şi supape, cu bibliografia aferentă; partea a doua prezintă pe scurt dinamica mecanismelor plane formate din angrenaje cu roţi dinţate cu axe paralele, în viziunea autorului, împreună cu bibliografia respectivă; partea a treia conţine capitolul de concluzii finale, cu enumerarea contribuţiilor şi elementelor originale, cât şi anexele întregii lucrări; astfel lucrarea propriuzisă „CONTRIBUŢII TEORETICE ŞI APLICATIVE PRIVIND DINAMICA MECANISMELOR PLANE CU CUPLE SUPERIOARE” este practic structurată în primele două părţi, partea a treia fiind rezervată concluziilor finale, enumerării elementelor originale şi prezentării anexelor. Prima parte „CONTRIBUŢII TEORETICE ŞI APLICATIVE PRIVIND DINAMICA MECANISMELOR PLANE CU CAME, TACHEŢI ŞI SUPAPE”, conţine 7 capitole. Primul capitol (partea I) prezintă un scurt istoric al apariţiei şi dezvoltării motoarelor cu ardere internă, datorită cărora au apărut şi s-au dezvoltat şi mecanismele de distribuţie; de acest istoric sunt legate nume sonore ale unor cercetători şi ingineri, olandezi, belgieni, francezi, elveţieni, englezi şi mai ales germani: Este meritul inginerilor germani Eugen Langen şi Nikolaus August Otto de a fi construit primul motor cu ardere internă în patru timpi, în anul 1866, având aprinderea electrică, carburaţia şi distribuţia într-o formă avansată. În anul 1892, inginerul german Rudolf Christian Karl Diesel, inventează motorul cu aprindere prin comprimare, pe scurt motorul diesel. Primele mecanisme cu supape apar în anul 1844, fiind utilizate la locomotivele cu aburi; ele au fost proiectate şi construite de inginerul mecanic belgian Egide Walschaerts. Primele mecanisme cu came sunt utilizate în Anglia şi Olanda la războaiele de ţesut. Se face o prezentare a mecanismelor de distribuţie utilizate la motoarele cu ardere internă: se remarcă modelele actuale cu patru supape pe cilindru, cu distribuţie

International thesis/dissertation

Facoltà: Inginerie Industraliă

Autore: Florian Ion Tiberiu-Petrescu Contatta »

Composta da 158 pagine.

 

Questa tesi ha raggiunto 467 click dal 12/05/2009.

Disponibile in PDF, la consultazione è esclusivamente in formato digitale.