Problemele teoretice ale raportului juridic

Relaţiile dintre oameni devin relaţii juridice numai dacă sunt condiţionate de reglementarea normelor juridice, care prin menirea lor au un rol modelator asupra conduitei umane.
Îndată ce omul intră în contact cu o altă persoană, societatea însăşi se dezvoltă ca un sistem de relaţii, de raporturi dinamice, în cadrul cărora raporturilor juridice le revine un rol extrem de important în procesul colaborării şi cooperării dintre indivizi, grupuri şi instituţii sociale.
Actualitatea temei. Importanţa raporturilor juridice este deosebită, deoarece apariţia lor este într-un anume sens determinată de existenţa normelor juridice şi de scopul urmărit de legiuitor prin reglementare. Nici o normă nu se realizează decît prin activitatea conştientă a oamenilor. Dar concomitent cu acest scop general, cel al societăţii, al statului care o conduce, prin încheierea raporturilor juridice se realizează cele mai diverse scopuri personale, ale celor ce constituie subiecte ale acestora.
În orice societate existenţa diferitor raporturi juridice are la bază un tip aparte de relaţii sociale.
Tipul raporturilor juridice în decursul istoriei variază, se schimbă şi se dezvoltă în legătură cu evoluţia generală a societăţii cu caracteristicile legăturilor pe planul producţiei şi schimbului de activităţi.
Raportul juridic este o relaţie socială prin care se urmăreşte satisfacerea unor interese materiale sau de altă natură reglementată de norma juridică, în care părţile apar ca titulari de drepturi şi corelativ, de obligaţii reciproce realizate la nevoie cu sprijinul forţei publice.
Scopul şi sarcinile. Scopul de bază a tezei constă în studierea complexă a temei, precum şi analiza trăsăturilor caracteristice fundamentale ale raportului juridic, structurarea şi particularităţile acestuia.
Pentru atingerea scopului propus se impun realizarea anumitor sarcini:
- dezvăluirea conceptului şi trăsăturile raportului juridic;
- oferirea explicaţii teoretice referitoare la studierea genezei, şi existenţa raportului juridic;
- analiza minuţioasă a structurării elementelor raportului juridic;
- desfăşurarea trăsăturilor raporturilor juridice în procesele penale, civile, administrative ş.a.
Suportul metodologic. Gradul de cercetare a temei îşi găseşte reflectare într-o diversă literatură ştiinţifică atît în ţară cît şi de peste hotare.
La scrierea lucrării ne-am bazat în mare parte pe legi şi acte normative ca: Constituţia Repulicii Moldova; Codul Civil şi procedură civilă al Repulicii Moldova; Codul penal şi procedură penală al Repulicii Moldova; Codul muncii al Repulicii Moldova; şi Codul cu privire contravenţiile administrative a Repulicii Moldova; precum şi alte ramuri de drept a următorilor autori: Pîrău I. Şi Bujor V.; Maziliu D.; Baltag D.; Vonica R.; Popescu A.; Dvoracek M.; Baieş S.; Brînză S.; Arsene A.; Romandaş N.; Iorgovan A. ş.a.
Pentru a face o investigaţie asupra problemelor legate de raportul juridic s-au folosit următoarele metode: istorică, sistematică, logică, comparativă.
În realizarea mai bună a sarcinilor şi obiectelor precum şi argumentarea ştiinţifică a lucrării s-au folosit aşa procedee ca: analiza, sinteza, generalizarea, particularizarea, structurizarea şi sistematizarea .
Structura tezei. Structurarea tezei este determinată de obiectivele propuse spre cercetare, de nivelul şi gradul lor de studiere în teoria statului şi dreptului. Lucrarea constă din: întroducere, trei capitole, concluzie, bibliografie şi anexe.
Primul capitol dezvăluie conceptul şi trăsăturile caracteristice fundamentale ale raportului juridic, apariţia, şi existenţa unui raport juridic.
În al doilea capitol se analizează elementele structurării raportului juridic ca obiectul, subiectele şi conţinutul.
Al treilea capitol arată particularităţile, existenţa, specificul raportului juridic, trăsăturile caracteristice ale raportului juridic în alte ramuri ale dreptului.