Conştiinţa - propuneri ale textului biblic şi valorizări actuale

5 INTRODUCERE i. Moralitate În acest studiu asupra conştiinţei morale, propun o diagnosticare din perspectiva relaţiilor directe între ce a fost la origini şi ceea ce este acum conceptul de conştiinţă. Cele trei capitole ale lucrării răspund întrebărilor: De ce? pentru primul capitol, De când? pentru cel de al doilea, Prin ce? pentru al treilea capitol. De ce moralitate? în general, şi, în special, De ce conştiinţa? sunt întrebări care jalonează discursul asupra textului biblic; De când? este întrebarea despre origini şi ocazii; Prin ce? caracterizează rezonanţele actuale ale conceptului. După două milenii de creştinism, încă explorăm conştiinţa umană ca pe un domeniu neelucidat: în actuala dezbatere asupra naturii proprii a moralităţii şi asupra modalităţii de cunoaştere a ei, problema conştiinţei a devenit punctul nodal al discursului, mai ales în ambientul teologiei morale catolice 1 . În domeniul teologiei, colaborarea interdisciplinară este menită să ajute teologia morală şi exegeza biblică în clarificarea diferitelor opţiuni: printr-o mai mare disponibilitate de ambele părţi de a discerne voinţa lui Dumnezeu şi a o împlini - ceea ce reprezintă obiectivul ultim al existenţei morale în viziune creştină 2 . În ceea ce priveşte exploatarea textului biblic, menirea teologului, indiferent de disciplina căreia îi aparţine, este de a se exprima într-o atitudine flexibilă, dar fermă, ţinând cont de faptul că: nu este suficient ca o anumită poziţie în materie de morală să fie atestată în Vechiul Testament (de exemplu practica sclaviei sau a divorţului, sau cea a exterminărilor în caz de război) pentru ca această poziţie să continue să fie valabilă; trebuie făcut un discernământ care să ia în calcul progresul necesar al conştiinţei morale 3 . Propunerile textului biblic sunt formulări definitive, dar tocmai această formă fixă va permite şi va necesita continuu interpretări nuanţate şi tributare fiecărui moment istoric în parte: adesea, textele biblice nu se îngrijesc să facă distincţia între preceptele morale universale, prescripţiile de puritate rituală şi rânduielile juridice specifice, [...] Biblia reflectă o evoluţie morală considerabilă, care-şi află împlinirea în Noul Testament 4 . Pe această linie au evoluat reflecţiile Sfinţilor Părinţi, mai mult sau mai puţin consemnate de textele conciliare. 1 J. RATZINGER, "Coscienza e verità", în La coscienza, ed. Graziano Borgonova, Libreria Editrice Vaticana, Città del Vaticano 1996, p. 17. 2 Ph. BORDEYNE, "Les promesses d'une collaboration renouvelée entre biblistes et moralistes", în Bible et Morale, ed. Philippe Bordeyne, Cerf, Paris 2003, p. 192. 3 COMISIA BIBLICĂ PONTIFICALĂ, Interpretarea Bibliei în Biserică, Arhiepiscopia Romano-Catolică, Bucureşti 1995, p. 81. 4 COMISIA BIBLICĂ PONTIFICALĂ, Interpretarea Bibliei în Biserică, Arhiepiscopia Romano-Catolică, Bucureşti 1995, p. 81.