Spalarea banilor

Criminalitatea ca fenomen social, structura, cauzele şi condiţiile existenţei ei sunt adecvate stării social-politice şi economice a statului. Republica Moldova este în prezent în plin proces de construire a unui stat democratic bazat pe drept şi de trecere la economia de piaţă. De regulă, când societatea e zguduită de mari reforme proprii etapelor de trecere, se face simţită o înviorare în activitatea ilicită a lumii criminale, ce are drept consecinţă creşterea criminalităţii. Această situaţie este caracteristică la etapa actuală şi pentru Republica Moldova.
În activitatea complexă a organelor de drept ce are drept scop prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional, descoperirea infracţiunilor şi identificarea infractorilor, se face tot mai simţită nevoia unor mijloace şi metode mult mai perfecţionate şi eficiente.
Falsificarea mijloacelor băneşti reprezintă un gen de infracţiune "latentă" şi este caracteristică pentru ţările cu o piaţă economică slabă. Apărută odată cu banii, falsificarea de monede este o maladie din aria inechităţii sociale şi a violenţei. Fiind o deosebit de nocivă, falsificarea de monede a fost întotdeauna sancţionată de lege. În lumea contemporană infracţiunile legate de falsul mijloacelor băneşti devin tot mai frecvente. Anual în circulaţia financiară globală se introduc până la un miliard de bancnote falsificate, iar din ele a zecea parte se scurge prin intermediul "filtrelor" bancare.
La 20 aprilie anul 1929, la Geneva, mai multe ţări din lume au semnat Convenţia privind urmărirea penală a falsului mijloacelor băneşti. Ea determină introducerea în dreptul penal al ţărilor aderate la Convenţie a răspunderii penale pentru fabricarea şi punerea în circulaţie a bancnotelor false, utilizate oficial în calitate de mijloace băneşti.
Art. 84 al Codului penal al Republicii Moldova stabileşte: "Fabricarea în scopul punerii în circulaţie, precum şi punerea în circulaţie a biletelor Băncii Naţionale a Moldovei, a monedelor, a bancnotelor utilizate oficial în ţară în calitate de mijloace băneşti, sau a valutei străine false - se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la trei la cincisprezece ani cu confiscarea averii. Aceleaşi acţiuni, săvârşite în mod repetat sau sub formă de îndeletnicire - se pedepsesc cu privaţiune de libertate pe un termen de la zece până la douăzeci şi cinci de ani cu confiscarea averii".