CAPITOLUL I; SECŢIUNEA I: Locul dreptului procesual civil în
cadrul sistemului de drept românesc
SECTIUNEA I:
LOCUL DREPTULUI PROCESUAL CIVIL IN CADRUL
SISTEMULUI DE DREPT ROMÂNESC
Subseţiunea 1: Noţiunea dreptului procesual civil
1.1 Conţinutul dreptului procesual civil
Sistemul unităţii de drept românesc în care este inclus si dreptul
procesual civil este alcătuit din totalitatea normelor de conduită
exprimate intr-o formă bine defnită a legii si care la nevoie sunt
garantate prin forţa de constrângere a statului.
Unitatea sistemului de drept nu exlude subdiviziunea în
subansamble, care reprezintă anumite categorii de norme juridice
grupate intr-un cadru mai restrâns care interesează numai o anumită
reglementare de relaţii social-juridice. Aceste grupări sau subansamble
ale sistemului de drept românesc formează ceea ce autorii de
specialitate numesc ramură de drept.
Infăptuirea justiţiei in cauzele civile se realizează in conformitate cu
procedura stabilită de lege pe baza unui ansamblu de norme juridice ce
reglementează această procedură.
Altfel spus, ramura de drept care cuprinde dreptul procesual civil
prin normele sale reglementează toate fazele si etapele pe care le poate
parcurge un proces civil.
Pentru protecţia judiciară a drepturilor si intereselor civile nu este
suficient ca legea sa reglementeze numai desfaşurarea procesului civil,
ci in primul rand să intre un serviciu public al statului anume organizat
în acest scop. Existând mai multe instanţe judecătoresti, precum si alte
organe cu activitate jurisdicţională, partea interesată trebuie să-şi
formuleze pretenţia în faţa acelei instanţe care este abilitată de lege sa o
soluţioneze.
Astfel putem vorbi de o prima parte a dreptului procesual civil,
jurisdictia
1
care cuprinde regulile ce guvernează organizarea
judecatorească si competenţa instantelor judecatoresti, la care se mai
adaugă si teoria actului jurisdicţional.
1
Gabriel Boroi - "Drept procesual civil"- note de curs, vol.1, Bucuresti, 1993, p. 23.
5
CAPITOLUL I; SECŢIUNEAI: Locul dreptului procesual civil în cadrul
sistemului de drept românesc
O a doua parte a dreptului procesual civil este alcătuită din teoria
acţiunii civile, ce arată condiţiile în care o persoană poate obţine
recunoasterea sau stabilirea drepturilor si intereselor sale.
Acţiunea civilă constituie puntea de legătură între dreptul substanţial si
dreptul procesual, reprezentând în acelaşi timp în cadrul dreptului procesual
civil, dreptul de trecere de la jurisdicţie la procedura civilă.
Procedura civilă este cea de-a treia parte a dreptului procesual civil si cea
mai intensă.
1.2.Definiţia dreptului procesual civil
In cadrul definiţiei date dreptului procesual civil pentru a cuprinde cât
mai succint elementele care intră în alcătuirea sa şi pentru o mai bună
cunoaştere şi înţelegere a acestor elemente putem face o anliză asupra unor
texte aparţinînd unei sfere largi de autori.
Astfel, profesorul Florea Măgureanu, pornind de la definiţia dată
dreptului in ansamblul său, defineşte dreptul procesual civil ca fiind un
sistem de norme juridice care reglementează modul în care este organizată şi
desfaşurată activitatea de judecată a pricinilor privitoare la drepturi si
interese civile, legiuind precum şi modul în care sunt executate hotărîrile
judecătoreşti
2
.
Deasemeni, profesorul Gheorghe Durac defineşte ramura de drept
procesual civil ca fiind totalitatea normelor juridice care reglementează
modul în care trebuie să se desfaşoare activitatea de soluţionare a proceselor
civile si executării silite a hotărîrilor judecatoresti
3
.
La fel si profesorul Viorel Ciobanu arată că dreptul procesual civil
reprezintă ansamblul normelor juridice care reglementează modul de
judecată de către instanţele judecătoreşti a pricinilor privitoare la drepturile
civile ori la interesele legitime care se pot realiza numai pe calea justiţiei,
precum si modul de executare silită a hotărîrilor judecatoreşti sau a altor
titluri executorii
4
.
Nu în ultimul rînd putem exemplifica prin a prezenta si definiţia dată de
profesorul Gabriel Boroi care afirmă ca dreptul procesual civil având ca
obiect de studiu modul de organizare si desfaşurare a procesului civil, ar
2
Fl. Măgureanu — "Drept procesual civil", ediţia a II-a, Editura "All Beck", Bucureşti, 1999, p. 7 .
3
Ghe. Durac, Dumitru Radu - "Drept procesual civil", Ed. Junimea, Iaşi, 2001, p. 2.
4
V. M. Ciobanu-"Tratat teoretic şi practic de procedură civilă",vol.1,Editura Naţional.p158.
6
CAPITOLUL I; SECŢIUNEA I: Locul dreptului procesual civil în
cadrul sistemului de drept românesc
putea fi definit ca fiind ansamblul normelor juridice care reglementează
modul în care are loc judecarea pricinilor referitoare la drepturile subiective
si interesele civile, precum şi executarea silită a titlurilor executorii.
Din analiza acestor texte putem afirma ca există o unitate de opinii in
ceea ce priveşte definiţia dreptului procesual civil, majoritatea autorilor
caracterizând procesul civil prin prisma aceloraşi elemente care în mod
tangenţial, apar în interesul definiţiei.
Subsecţiunea 2. Legăturile dreptului procesual civil cu alte
ramuri de drept
2.1. Dreptul procesual civil si dreptul constituţional
La baza dreptului procesual civil, ca şi la baza celorlalte sisteme de
drept, stau neîndoielnic normele fundamentale ale dreptului constituţional,
care stabilesc principiile de bază ale structurii sociale, economice si de stat,
sistemul si principiile de organizare şi funcţionare a organelor statului
precum si drepturile si îndatoririle fundamentale ale cetaţenilor.
Constiţia României, izvor principal al dreptului constituţional,
consacra autoritatii judecatoresti un intreg capitol - Capitolul VI - precizând
principiile care consacra activitatea de judecată.
Astfel, la art. 123 alin 1se arată ca justiţia se infaptuieste in numele
legii, iar la alin. 2 "judecatorii sunt independenţi si se supun numai legii".
Se mai au in vedere principiile publicitaţii , dreptul de apărare care dau
expresia democratismului din ţara noastră.
Pe de altă parte la art. 124 alin. 1 Constituţia consacră principiul
inamovabilitaţii, judecătorilor numiţi de către Preşedintele României, iar la
alin. 2 si art 131 alin. 2 faptul ca funcţia de judecător si procuror este
incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată cu excepţia funcţiilor
didactice din învaţamântul superior.
2.2 Dreptul procesual civil si dreptul material civil
Dreptul material cuprinde totalitatea normelor juridice care
reglementează relaţiile sociale. Caracterul juridic asigură realizarea lor pe
cale judiciară prin folosirea la nevoie a forţei de constrângere a statului.
Dreptul material civil ar fi insă ineficient fără existenţa dreptului
procesual civil care să asigure realizarea lui, după cum dreptul procesual
7
CAPITOLUL I; SECŢIUNEAI: Locul dreptului procesual civil în
cadrul sistemului de drept românesc
civil nu s-ar justifica fără existenţa conţinutului - dreptul civil - pe care să-1
apere la nevoie.
Ca formă a conţinutului, norma procesuală trebuie să fie adecvată
acestuia, careia trebuie să-i permis să se realizeze în integralitatea sa iar
pentru determinarea interesului normei procesuale trebuie să se aibă în
vedere continutul dreptului substanţial
5
.
Rezultă ca norma procesuală este menită să ofere caile cele mai
potrivite pentru realizarea drepturilor subiective consacrate dreptului
material.
Legatura dintre cele două ramuri de drept, dintre Codul civil si Codul
de procedură civilă a fost evidenţiată în termeni foarte sugestivi in Raportul
de prezentare a proiectului Codului de procedura civilă către Consiliul de
stat din anul 1865 care sublinia ca "procedura este inima legislaţiei unui
stat. Codicele civil fără procedura este ca un corp fără inima, este ca o bună
si complete maşina careia îi lipseşte puterea motrică"
6
, iar apoi in doctrina
romanească
7
.
2.3. Dreptul procesual civil si dreptul procesual penal
După cum am arătat aceste ramuri ale sistemului unitar de drept au
fost si sunt incă privite in unele state
8
ca subdiviziuni alături de organizarea
judecatorească a dreptului judiciar.
În ţara noastră sunt socotite ca ramuri autonome existând între ele
asemănări dar si deosebiri.
Legatura dintre cele două ramuri de drept este evidenta pentru ca
amândouă reglementează forme ale aceleiaşi activitaţi de judecată,
desfasurată de aceleaşi instanţe judecătoreşti, legată de îndeplinirea
aceloraşi sarcini constituţionale: apărarea ordinii sociale si de stat, a
drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor, precum şi de asigurarea
respectului legii.
Există însă între cele două ramuri de drept si deosebiri importante
care justifică autonomia dreptului procesual civil faţă de dreptul procesual
penal. Aceste deosebiri decurg din natura deosebită a normelor de drept
material aplicabile in speţa — norme civile sau penale - si ca o consecinţă
5
Fl. Măgureanu - op.cit, p. 8.
6
Cf. G.Plastara -"Curs de procedură civilă", Bucureşti, 1940, p. 6.
7
C. Stătescu- "Cu privire la raporturile dintre ramurile de drept procesual şi dreptul substanţial.
Implicaţii referitoare la cumulul răspunderii civile delictuale şi răspunderea contractuală"
R.R.D.,1981, P. 7.
8
CAPITOLUL I; SECŢIUNEA I: Locul dreptului procesual civil în cadrul
sistemului de drept românesc
din natura deosebită a măsurilor de constrângere pe care le pronunţă instanţa
într-o pricină civilă faţă de o pricină penală. Pentru a deosebi cele două forme de
activitate procesuală n-ar trebui să ţinem cont, pe de o parte de caracterul civil sau
penal al raportului social concret dedus judecăţii, şi pe de altă parte de caracterul
modurilor de constrângere pe care le va ordona instanţa, cu alte cuvinte dacă
instanţa urmează să aplice o pedeapsă penală sau numai să restabilească prin
hotarâre dreptul subiectiv încalcat.
2.4.Dreptul procesual civil şi dreptul comercial
Normele procesuale sunt chemate să asigure realizarea unor prevederi din
legislaţii comerciale, mai ales atunci când este vorba de încălcări ale acestei
legislaţii şi prin aceasta nu sunt recunoscute sau sunt încălcate unele drepturi
subiective.
In art. 889 din Codul comercial se prevede ca ,,exercitiul acţiunilor
comerciale se exercită de Codul de procedurd civilă, afară de dispozitiile codului
de faţă".
Reglementări referitoare la procedura de soluţionare a pricinilor comerciale
reies şi din art. 721 C. Proc. Civ. ,Dispozitiile codului de fată alcătuiesc
procedura de drept comun in materia civilă sau comercială".
Dispoziţii din care rezultă legatura dreptului procesual civil cu dreptul
comercial se găsesc şi in alte legi speciale. Astfel, in art. 3 din Legea nr.
11/1991 privind combaterea concurentei neloiale se prevede ca: încălcarea
obligaţiilor prevazute in art.l atrage răspunderea civilă contravenţională ori
penală in condiţiile prezentei legi.
Alte asemenea reglementări se regăsesc în alte legi speciale cum ar fi: Legea
31/1990 privind societătile comerciale
9
; Legea 64/1995 privind procedura
reorganizării judiciare si a falimentului completată şi modificată prin Ordonanta de
Urgenţă a Guvernului nr. 58/1997
10
, Legea nr. 58/1997
11
, Legea nr.83/1998 privind
procedura falimentului bancilor
12
, etc.
9
Legea 31/1990 privind societăţile comerciale a fost republicată în M.O.,Partea I nr. 33 din 29 iunie
1998. Legea 31/1990 a mai fost modificată prin Legea 41/1 iunie 1991 publicată M. O., Partea I nr. 120 din
4 iunie 1991. Legea 44 din 4 iulie 1991, publicată în M. O. Partea I, nr 142 din 11 iulie 1991, Legea 80 din
23 decembrie 1991, publicată în M.O. Partea I nr.263 din 23 decembrie 1991, Legea nr.678 din 20 iulie
1992, publicată în M. O. Partea I, nr.178 din 28 iulie 1992.
10
Legea 64/1995 a fast publicată în M.O. Partea I, nr.13 din 29 iunie 1995.
11
Publicată în M.O., Partea I, nr. 265 din 3 octombrie.
12
Publicată în M.O. Partea I nr. 159, din 22 aprilie 1998.
9