Studiul implica ţiilor factorilor psihologici în etiopatogenia plurifactorial ă a cancerului mamar.
Loreta P. Popa Page 7
Introducere
Simbol al feminit ăţii, sânii reflect ă deseori starea de spirit a femeii. Sensibili la stres,
ei reac ţioneaz ă, dezvoltând diferite boli.
Cancerul mamar continu ă s ă fie o problem ă de mare actualitate în oncologie,
psihologie şi chirurgie, deoarece pe de o parte frecven ţa apari ţiei acestui tip de cancer se
menţine înc ă la un nivel foarte ridicat, iar pe de alt ă parte evolu ţia este grav ă, mai ales în
stadiile avansate.
Cancerul de sân este du şmanul comun al femeilor din toata lumea şi de orice vârst ă,
dar un diagnostic de acest tip nu trebuie întotdeauna privit ca o sentin ţă definitiv ă.
Ţara noastră a subscris iniţiativelor mondiale în domeniul profilaxiei cancerului de
sân.
De peste zece ani, personalităţi ale lumii medicale oncologice din întreaga lume se întâlnesc în
încercarea de a găsi cele mai eficiente tratamente, de a reduce aria şi num ărul îmboln ăvirilor şi,
nu în ultimul rând, pentru sus ţinerea moral ă a femeilor afectate de aceast ă maladie.
Sânul reprezint ă un simbol al frumuse ţii feminine şi totodată o parte a corpului uman
cu o important ă semnifica ţie pentru personalitatea uman ă.
Ideea de boal ă, de cancer, pierderea sânului sau absen ţa congenital ă a acestuia, poate altera
grav calitatea vie ţii unei femei precum şi echilibrul s ănăt ăţii psihice.
Absenţa sânului, considerat drept un simbol al frumuse ţii şi feminit ăţii, reprezint ă un
grav prejudiciu adus propriei imagini, ceea ce poate genera importante tulbur ări psihice şi de
adaptare, alterând în egal ă m ăsur ă
„ imaginea de sine”, via ţa familial ă, social ă şi profesională.
Atitudinea pacientelor fa ţă de pierderea sânului este diferit ă, în func ţie de echilibrul psihic al
fiec ăreia, dar şi de importan ţa pe care o acord ă aspectului fizic, tulbur ările fiind mai grave în
cazul pacientelor tinere.
În cazurile de cancer mamar, care sunt de departe cea mai frecventă cauz ă de pierdere
a sânului, se adaugă şi şocul unei boli grave, incurabile, aceasta alterând şi mai mult echilibrul
psihic al pacientelor.
Terapia psihologic ă suportiv ă pentru cancer, ofer ă posibilitatea refacerii propriei
imagini de sine şi corporale, asigurând reabilitarea psihic ă a pacientelor, reinserţia lor social ă,
familial ă şi profesional ă.
Pentru a stabili cu exactitate beneficiul real pe care îl are terapia psihologic ă de suport asupra
pacientelor noastre, se va efectua un studiu psihologic de specialitate plecând de la urm ătoarea
ipotez ă:
Existen ţa în via ţa unor persoane a diferitelor afec ţiuni, somatice sau psihice, se caracterizeaz ă
prin prezen ţa unei simptomatologii psihice considerate a fi cauza ăa de condi ţia medical ă de
baz ă şsi viceversa.
Simptomele ap ărute în acest context pot fi variate, dominând mai ales sfera afectiv ă,
unde comorbiditatea depresie-anxietate sunt cele mai frecvent întâlnite. Manifest ările psihice
apar aici după instalarea bolii de baz ă, iar rezolvarea ei prin tratament medical nu duce
Studiul implica ţiilor factorilor psihologici în etiopatogenia plurifactorial ă a cancerului mamar.
Loreta P. Popa Page 8
întotdeauna la ştergerea depresiei. Din acest motiv tratamentul trebuie f ăcut în echipa şi numai
după o evaluare corect ă a simptomatologiei.
In cazul tulbur ărilor afective generate de afec ţiuni ale sânului( sechele, malforma ţii
congenitale, afec ţiuni benigne sau maligne) elementul esen ţial îl constituie „ perturbarea
persistent ă şi proeminent ă a dispozi ţiei” ca urmare a efectelor fiziologice directe ale condi ţiilor
medicale.
Prin urmare, în cadrul supravegherii medicale, pacientul necesit ă o atent ă evaluare
psihologică.
Marea majoritate dezvolt ă o tulburare psihic ă afectiv ă, depresie sau anxietate de
gravitate diferit ă, dar sunt şi situa ţii când starea timic ă nu se modific ă semnificativ. In acest
context un rol important îl de ţine vulnerabilitatea pacientelor.
Cancerul înseamn ă adesea pentru pacient şi rude o anumit ă implicare în concep ţiile”
magice” ale bolii. Cancerul este tr ăit ca un mister şi o pedeaps ă din cauza durerilor pe care le
provoac ă şi are o latur ă insidioasă implicând inevitabil moartea.
Există în plus o tendin ţă periculoas ă ca pacien ţii s ă fie izola ţi şi chiar stigmatiza ţi, mai degrab ă
decât s ă primească ajutorul şi aten ţia cuvenit ă.
Situa ţiile emo ţionale şi periculoase pentru via ţă, la care este expus pacientul, sunt
consecin ţele numărului mare şi a varietăţii tumorilor posibile precum şi a imposibilit ăţii de a le
prevedea evolu ţia. Un rol important îl joac ă personalitatea pacientului, ca si prejudec ăţile şi
comportamentul greşit care se întâlnesc la cei ce-l înconjoar ă.
Anxietatea bolnavilor se centreaz ă în jurul no ţiunii de boal ă incurabil ă şi fatal ă. Surse de
anxietate sunt formele severe de tratament pline de risc, gândul la durerea de nesuportat şi
spaima unei mor ţi încete.
Pentru a contracara aceste spaime, bolnavii de cancer au nevoie de rude, prieteni şi doctori în
care să- şi pun ă n ădejdea. Mai mult, chiar şi medicul are nevoie adesea de o baza pentru a-si
putea exercita sarcina dificil ă ce-i incumb ă în îngrijirea bolnavului.
În concluzie, scopul tratamentului psihologic la aceste paciente, se preconizează a fi un
rezultat pozitiv şi de calitate din punct de vedere psihologic, care s ă le asigure un grad cât mai
mare de satisfac ţie, facilitându-le reabilitarea psihic ă emo ţional ă, socio-profesional ă şi
familial ă.
De aici rezult ă importan ţa pe care o are terapia psihologic ă pentru pacientele diagnosticate cu
cancer de sân, dar şi importan ţa unei colabor ări multidisciplinare în tratarea acestor paciente
în cadrul unei echipe complexe formate din profesioni şti precum: oncolog, chirurg, psihiatru,
psiholog, radioterapeut, anatomo-patolog, chirurg plastician.
Studiul implica ţiilor factorilor psihologici în etiopatogenia plurifactorial ă a cancerului mamar.
Loreta P. Popa Page 9
Scurt istoric
Aspectul sânilor a dominat în decursul timpului cultura multor civilizaţii, fiind considerat
un simbol al feminit ăţii, al fertilităţii dar totodat ă şi un simbol al atrac ţiei sexuale.
De şi „idealul de frumuse ţe feminin ă” s-a modificat de-a lungul timpului, aspectul sânilor a
reprezentat întotdeauna un element central pentru stabilirea acestuia.
Reprezentarea artistic ă a sânilor în nudurile marilor arti şti, eviden ţiaz ă importan ţa sânilor asupra
conceptului de frumuse ţe feminin ă, dar şi modific ările standardelor de frumuse ţe din decursul
timpului.
Cancerul de sân a fost recunoscut ca o boală care amenin ţa via ţa din cele mai vechi
timpuri. Cea mai veche referire la acesta boal ă se g ăseşte într-un papirus egiptean din jurul
anului 3000 I.d.H.
Chirurgii greci şi romani au descris aceast ă boal ă ca o ulcera ţie inoperabil ă.
Hipocrate, cel mai faimos medic al antichit ăţii, a men ţionat cancerul de sân in termeni sumbrii.
Mici progrese s-au f ăcut în Era Moderna.
In sec XV si XVI – crescând cuno ştinţele de anatomie uman ă, medicii au dezvoltat
metode de „mastectomie”. In sec. XIX, dezvoltarea tehnicilor antiseptice şi de anestezie au
crescut siguran ţa procedurii.
Secolul XX a cunoscut un uria ş progres în în ţelegerea etiologiei şi fiziopatologiei cancerului de
sân, conducând la terapii sofisticate, din ce in ce mai perfec ţionate.
Azi, multe femei se vindeca sau au perioade prelungite de supravie ţuire.
Studiul implica ţiilor factorilor psihologici în etiopatogenia plurifactorial ă a cancerului mamar.
Loreta P. Popa Page 10
I. PARTEA GENERAL Ă
Cap.1. Aspecte anatomice şi fiziologice
1.1. Etiologie. Incidenţă şi mortalitate. Implica ţiile unor factori în etiologia şi evolu ţia
cancerului. Abordare generală
Cancerul mamar este cea mai frecvent ă form ă de cancer la femei şi reprezint ă aproximativ
29% din neoplaziile nou diagnosticate anual.
Neoplasmul mamar reprezint ă prima cauz ă de deces prin cancer la femei cu vârste mai mici de
55 de ani.
De şi inciden ţa cancerului de sân a crescut în cursul ultimelor decenii, mortalitatea prin aceast ă
boal ă a sc ăzut, scădere considerat ă de exper ţi ca datorându-se detecţiei precoce şi tratamentului
tot mai eficace.
Supravie ţuirea la 5 ani depinde puternic de stadiul bolii, fiind de 100% în stadiul 0; 98% în
stadiul I; 88% în stadiul II A; 76% în stadiul II B, 56% în stadiul III A, 49% în stadiul III B, 16%
pentru stadiul IV.
Principalii agen ţi asocia ţi cu o inciden ţă şi mortalitate crescut ă prin cancer sunt; dieta,
fumatul, infecţiile, comportamentul sexual, profesia, factorii geografici, alcoolul, poluarea,
aditivii alimentari, poluan ţii industriali, procedurile medicale.
Majoritatea cancerelor sunt determinate de factori exogeni ( ocupa ţionali, dieta, expuneri
medicale).
Scopul principal al epidemiologiei este de a furniza informa ţii necesare pentru prevenire.
Educaţia asociata cu eforturi preventive sus ţinute sunt m ăsurile recomandate chiar şi în cazurile
când cauzele nu sunt bine cunoscute.
Prevalen ţa
Cancerul de sân, cea mai comun ă afec ţiune oncologic ă în rândul femeilor europene, a
ajuns să fac ă un num ăr record de victime, în fiecare an înregistrându-se 250.000 cazuri noi (
după Mediafax), ceea ce reprezint ă 24% din totalul cazurilor de cancer şi 18% din totalul
deceselor provocate de aceast ă afecţiune.
Potrivit statisticilor actuale, în România, peste 6000 de femei sunt diagnosticate anual cu
cancer de sân, majoritatea în faza avansat ă a bolii.
In România cancerul reprezint ă a doua cauz ă de deces dup ă bolile cardiovasculare.
Neoplasmul mamar reprezint ă prima cauz ă de îmboln ăvire prin cancer la femei, cu o incident ă
de 56,84/100000 şi o mortalitate de 39,28/100000.
Din păcate, în ţara noastră, majoritatea neoplasmelor mamare sunt descoperite în stadii avansate,
când şansele de vindecare sunt mici şi adesea tratamentul este doar cu inten ţie paliativ ă.
Se estimeaz ă c ă în SUA una din 10 femei va dezvolta un neoplasm mamar pe parcursul vie ţii.
Incidenţa acestor neoplazii cre şte cu aproximativ 1%/an, iar aceast ă cre ştere este vizibilă
în special la popula ţii cu un risc mic de a face aceasta boal ă.
Studiul implica ţiilor factorilor psihologici în etiopatogenia plurifactorial ă a cancerului mamar.
Loreta P. Popa Page 11
Riscul de a dezvolta un neoplasm mamar se corelează pozitiv cu nivelul de tr ăi.
Este de re ţinut c ă rezultatele studiilor longitudinale au scos în eviden ţa faptul c ă metodele
preventive pot sc ădea inciden ţa cancerului mamar.
Pe de alta parte, s-a observat o reducere semnificativ ă (43%) a mortalit ăţii prin cancer mamar în
popula ţiile unde există screening pentru afec ţiuni mamare.
Frecven ţa bolii este variabil ă în diverse arii geografice, inciden ţa cea mai ridicat ă întâlnindu-se
la femeile din Hawai: 93,9%.000 femei/an.
In 1996, in Fran ţa au murit s ăpt ămânal, de cancer de sân, aproape 200 de femei, iar
num ărul de îmboln ăviri noi diagnosticate în acela şi an a fost de 26201, speran ţa de supravie ţuire
după stabilirea diagnosticului fiind mai mic ă de 5 ori.
In Italia, în aceea şi perioad ă au fost diagnosticate 24762 cazuri noi, aproape toate femeile
bolnave decedând, ceea ce presupune o dinamic ă de aproximativ 220 decese s ăpt ămânal.
Incidenţa cazurilor de cancer la sân a fost aproape dubl ă în Germania în compara ţie cu
Italia, ajungând la 45882 cazuri noi, frecven ţa s ăpt ămânală a deceselor fiind de 360.
Nivelele medii se afl ă în ţările vecine celor dezvoltate, America de Sud, Europa Orientală cu 40-
60%ooo femei şi sunt sc ăzute în America Centrala, Africa şi Asia, în general între 10-40%ooo
femei.
• Impactul cancerului mamar în România
In România, cancerul mamar reprezint ă cel mai frecvent cancer diagnosticat la femei şi
prima cauz ă de deces prin tumori maligne.
Anual se înregistrează circa 4.400 cazuri noi, reprezentând 22,41% din totalul cazurilor
noi de cancer diagnosticate şi circa 2900 decese, reprezentând 17.50% din totalul deceselor prin
cancer la femeie ( Registrul Na ţional de Cancer, 1998).
Deşi România r ămâne printre tarile cu o rat ă relativ sc ăzut ă a inciden ţei cancerului mamar
în Europa, inciden ţa anuală a crescut de la 21.92 la 100.000 femei în 1982 la 38.6 la 100.000
femei în 1998 ( RNC, 1998).
Intre anii 2000 şi 2005, în România, s-au diagnosticat 4.435 cazuri noi de cancer mamar
corespunzând unei rate brute a inciden ţei de 38.6 la 100.000 şi unei rate standardizate pe vârsta
inciden ţei de 27.18 la 100.000 femei (RNC, citat de Peltecu Ghe & al, 2003).
Studiul efectuat de autor include 76 cazuri de cancer mamar nou diagnosticat, ceea ce reprezint ă
cu aproxima ţie 1.72% din totalul cazurilor nou descoperite într-un an in România.
România, cu indicatorul de 15,5%ooo decese femei, se situeaz ă printre ţările cu valori
relative sc ăzute, indicatori asem ănători înregistrându-se şi în Bulgaria şi Polonia.
La noi în ţar ă, frecven ţa deceselor este mai mare în mediul urban, faţă de mediul rural.
In România morbiditatea şi mortalitatea se prezint ă astfel:
Studiul implica ţiilor factorilor psihologici în etiopatogenia plurifactorial ă a cancerului mamar.
Loreta P. Popa Page 12
1998 1999 2000 ∑
morbiditate mortalitate morbiditate mortalitate morbiditate mortalitate
Nr.total de
cazuri
4435 2791 4796 2904 2949
Nr.cazuri In
mediul urban
1754 3211 1768 1789
Nr.cazuri in
mediul rural
1037 1526 1136 1136
Raportare %
ooo
38,6 24,29 41,59 25,31 25,72
S-a constatat că num ărul îmboln ăvirilor este mai mare la femeile în vârst ă de peste 30 ani ( 35-
64), înregistrându-se o creştere rapid ă o dat ă cu instalarea menopauzei.
Tehnici de depistare a bolii
Pe lângă mamografii si ecografii se practic ă şi tehnici noi de detectare a cancerului, cum
ar fi RMN, care folose şte un câmp magnetic ce furnizeaz ă imaginile ţesutului mamar dup ă
injectarea cu o substan ţă de contrast. Poate depista cancerul pan ă la 97% din cazuri. Este o
tehnic ă folosit ă mai mult in cazuri ştiin ţifice.
Scintigrama mamar ă se bazeaz ă pe principiul conform c ăruia celulele canceroase sunt, din
punct de vedere metabolic, mai active decât cele normale. Scintiscannerul înregistreaz ă captarea
radioactiv ă la nivelul formaţiunii patologice.
Studiul implica ţiilor factorilor psihologici în etiopatogenia plurifactorial ă a cancerului mamar.
Loreta P. Popa Page 13
Factori de risc, endogeni şi exogeni, implica ţi în apariţia cancerului mamar.
A. Factori endogeni (ce ţin de gazd ă):
1. Vârsta. Cancerul mamar este foarte rar înainte de 20 de ani şi rar la vârste mai mici de 30
de ani.
Din punct de vedere al vârstei de consider ă c ă inciden ţa cancerului mamar se dubleaz ă la
fiecare 10 ani pan ă la menopauz ă, apoi încetine şte, sau, in diverse t ări, devine platou atunci
când se atinge vârsta de 60-70 de ani.
Autorii americani au estimat ca aproximativ 75% din neoplasmele mamare apar în
menopauză.
In România cancerul mamar are două vârfuri de inciden ţă: unul la 45-50 ani
( premenopauz ă) şi altul la 60-65 ani ( post menopauz ă).
2. Menarha –precoce, înaintea vârstei de 11 ani, se coreleaz ă cu un risc relativ de 1.7- 3.4
în timp ce menarha tardiv ă, după vârsta de 17 ani se coreleaz ă cu un risc relativ de
0.3(5).
3. Menopauza: abla ţia ovarian ă înaintea vârstei de 35 ani reduce riscul de cancer mamar cu
60%, în timp ce menopauza după vârsta de 55 ani dubleaz ă acest risc. Riscurile sunt de
0.5-0.7 dac ă menopauza se instaleaz ă înaintea vârstei de 45 ani; 1.0 dac ă menopauza se
instaleaz ă în intervalul 45-54 ani şi 2.5-5.0 dup ă 50 de ani.
4. Istoricul sarcinilor. Nuliparitatea şi prima sarcin ă la vârste înaintate cresc riscul de
cancer mamar. O femeie care na şte primul copil după vârsta de 30 de ani are risc dublu
fat ă de o femeie care a n ăscut înainte de 20 de ani. Risc 1.5-4.0 dup ă 35 de ani si 1.3-4.0
la nulipare.
5. Al ăptatul la sân- este un factor protector. Absen ţa acestuia cre şte riscul de a dezvolta un
cancer mamar.
6. Istoricul personal de neoplasm de ovar, corp uterin sau colon, incriminat ca factor de
risc intermediar pentru dezvoltarea neoplasmului mamar, determin ă cre şterea riscului de
1.2-1.5 ori.
7. Obezitatea. Factorul de risc cel mai important la vârste de peste 18 nai, mai ales pentru
neoplasmele mamare care apar în postmenopauz ă, datorat cre şterii nivelului de hormoni
estrogeni.
8. St ările precanceroase – precum hiperplazie sever ă, hiperplazie adenomatoas ă,
metaplazia, displazia, distrofia (boala fibrochistică), carcinom lobular în situ, care pot
evolua către un cancer invaziv.
9. Bolile benigne ale sânului. Acestea, asociate cu un risc crescut de neoplasm mamar sunt:
fibroadenomul, adenomul juvenil, papilomatoza intraductal ă, chiste care au prolifer ări
intra sau perichistice, mastoz ă sclerochistic ă.
10. Instabilitatea neuro-hormonal ă: traume psihice, labilitate psihic ă. Stresul reprezint ă
factor de risc pentru apari ţia cancerului în general cât şi pentru agravarea evoluţiei
acestuia.
Studiul implica ţiilor factorilor psihologici în etiopatogenia plurifactorial ă a cancerului mamar.
Loreta P. Popa Page 14
11. Comportamentul familial: se refer ă la o atitudine specific ă unei familii fa ţă de
evenimente sociale, economice, regim alimentar.
12. Diabetul zaharat: factor de risc intermediar pentru dezvoltarea neoplasmului mamar,
determinând cre şterea riscului de 1.2-1.5 ori.
B. Factori exogeni:
Dup ă datele actuale, 80-90% din cancerele mamare umane sunt rezultatul acţiunii unor
factori existen ţi în mediul extern şi al modului de viat ă, deci pot fi prevenite. Identificarea
factorilor etiologici din mediu şi a deprinderilor nocive devine astfel un deziderat major şi o
condi ţie indispensabil ă pentru realizarea unei profilaxii eficace.
Agen ţii fizici:
- Radiaţii ionizante;
- Radiaţii ultraviolete;
- Lovituri;
1. Expunerea la radia ţii ionizante a regiunii toracice ( radiografii toracice) sau iradieri
terapeutice;
2. Expunerea sânilor la radia ţii ultraviolete;
3. Traumatisme mamare;
Agen ţii chimici:
a. produşi de uz curent: tutunul, alcoolul şi poluarea.
Principalele cancere produse de fumat apar ţin epiteliilor expuse: cancer bronhopulmonar
situate pe primul loc şi cancerul cailor digestive superioare. Fumatul intervine şi în etiologia
altor localiz ări, cum sunt cancerele cavit ăţii bucale, de esofag, vezica urinar ă, pancreas şi
probabil de col uterin şi anus.
Riscul cancerigen al tabagismului este direct propor ţional cu intensitatea fumatului,
respectiv vârsta de debut, durata în timp şi num ărul ţig ărilor sau cantitatea de tutun. Inhalarea
pasiv ă a fumului de tutun este la fel de nociv ă ca şi fumatul activ şi studii recente, atrag aten ţia
asupra unei foarte probabile cre şteri a inciden ţei nu numai a cancerului pulmonar dar şi a celui
mamar la persoanele expuse.
Cancerele produse de alcool sunt localizate pe epiteliile expuse, respectiv cancerele
cavit ăţii bucale, faringelui şi esofagului. Recent, alcoolul a fost incriminat şi în patologia
cancerului mamar.
b. Alimenta ţia
Alimentele con ţin în compozi ţia lor substan ţe cancerigene sau ele apar în procesul de
preparare a hranei, dup ă cum alimentele pot fi contaminate prin conservare sau în timpul
Studiul implica ţiilor factorilor psihologici în etiopatogenia plurifactorial ă a cancerului mamar.
Loreta P. Popa Page 15
depozit ării lor. Carcinogenii alimentari au fost identifica ţi în diverse produse vegetale ca de
exemplu, ceai, cafea, cacao.
Cei mai mul ţi şi mai importan ţi dintre carcinogenii alimentari se formeaz ă în procesul de
preparare al hranei, în special prin pr ăjire.
Conservarea improprie favorizeaz ă contaminarea cu toxine, care în general sunt puternic
cancerigene pentru ficat şi chiar unii aditivi, ca zaharina, ciclamatul, coloran ţii sintetici sau
condimentele folosite la prepararea sau conservarea alimentelor, s-au dovedit a avea o ac ţiune
cancerigen ă pentru vezica urinar ă sau pancreas.
c. Produşi industriali
d. Substan ţe chimice diverse
1. Particularit ăţile individuale ale persoanei în primul rând, cele de tip hormonal şi
genetic ( existen ţa unor proro-oncogene transformate, a unor gene supresoare inactivate).
Factori lega ţi de vârsta apari ţiei afec ţiunilor sânului, nu neap ărat de natura tumoral ă
Vârsta de apari ţie a menstruaţiei, vârsta primei sarcini sau vârsta de instalare a
menopauzei
Existen ţa unor maladii anterioare şi mai ales, a unor afec ţiuni incluse în categoria pre-
malign sau leziuni de graniţă.
2. Factori de mediu – în special de natur ă chimic ă dar şi de tip alimentar, radia ţii ionizante.
3. Factori de natur ă biologică- în special anumite virusuri.
4.Aspecte comportamentale: activitatea sexual ă şi sarcin ă, fumatul şi folosirea
anticoncep ţionalelor.
5.Factori de stres
6.Evenimente întâmplătoare - lovituri mecanice, traumatisme locale.
Cancer mamar ereditar. Istoricul familial
Se apreciaz ă c ă aproximativ 5-10% din cancerele adul ţilor se datoreaz ă unor cauze
ereditare. Predispoziţia genetică este responsabil ă pentru aproximativ 10% din cancerele mamare
şi pentru 5-10% din neoplasmele mamare dup ă al ţi autori.
Istoricul familial este un factor de risc complex şi heterogen care depinde de mai mul ţi factori,
cum ar fi: num ărul rudelor afectate de neoplasm mamar, grad de rudenie, vârsta de debut al bolii,
bilateralitatea.
Transmiterea familial ă a neoplasmului mamar se poate realiza pe cale matern ă sau patern ă, într-o
manier ă autozomal dominant ă. In aceste familii riscul de apari ţie a cancerului de sân este de cel
puţin 50%.
Astfel, s-a stabilit ca:
- Rudele de gradul I ale pacientelor cu cancer mamar manifest ă un risc de
2-3 ori mai mare decât al martorelor.
- Riscul creşte de la 1,8 ori la 3,1 ori pentru rudele bolnavelor la care
Studiul implica ţiilor factorilor psihologici în etiopatogenia plurifactorial ă a cancerului mamar.
Loreta P. Popa Page 16
diagnosticul s-a pus în premenopauz ă; nu se constat ă un risc crescut atunci când diagnosticul s-a
pus în postmenopauz ă.
- Atunci când cancerul este bilateral, riscul de cancer la rudele de grad I
cre şte de 5 ori, iar când este bilateral şi la menopauză, riscul cre şte de 9 ori.
Factori endocrini
- Fetele care fac sport , au primul ciclu menstrual la o vârst ă mai mare decât
fetele sedentare. Exerci ţiile fizice regulate ar putea s ă scad ă riscul de cancer la sân şi prin
înt ărirea sistemului imunitar.
- Un alt factor de care depinde debutul menstruaţiei este consumul de carne
şi ou ă: cu cât ingestia acestor alimente de origine animal ă este mai mare,
cu atât vârsta menarh ăi scade. In concluzie, o alimenta ţie s ănătoas ă poate scădea riscul apari ţiei
cancerului mamar.
Riscul cancerului mamar descreşte o dat ă cu creşterea vârstei de
apari ţie a menarhei şi cre şte cu vârsta de instalare a menopauzei.
De şi debutul precoce al menstrua ţiei este un factor de risc recunoscut pentru cancerul mamar,
încercarea de a-l preveni prin cure severe de sl ăbire sau exerci ţii fizice excesive nu este
în ţeleapt ă. Aceste metode pot duce la pierderi masive de substan ţă osoas ă sau la declan şarea
unor tulbur ări ale comportamentului alimentar. Obiectivul trebuie s ă fie şi în acest caz un stil de
viaţă s ănătos, activ şi echilibrat, care s ă permită o dezvoltare normal ă.
- Paritatea: femeile nulipare au risc mai mare în dezvoltarea cancerului
mamar decât femeile care au avut una sau mai multe sarcini.
- Vârsta primei sarcini este un factor important. Sarcina la o vârst ă mai
mic ă este protectoare, în timp ce sarcina tardiv ă favorizeaz ă dezvoltarea bolii.
Riscul de cancer mamar creşte la femeile cu vârsta de peste 30 de ani, cu cât na şterea unui copil
survine la o vârst ă mai înaintat ă.
- Tratamentele hormonale: terapia de substitu ţie hormonal ă în menopauz ă
determin ă cre şterea riscului de neoplasm mamar.
In cazul estrogenilor, s-a dovedit ca riscul de neoplasm mamar cre şte cu 35% dup ă 5 ani de
utilizare. Ad ăugarea progesteronului determin ă un risc şi mai mare de neoplasm mamar. De
asemenea, este nociv ă administrarea contraceptivelor în premenopauz ă.
- Aportul exogen de estrogeni. Rolul contraceptivelor oral combinate şi al
terapiei de substitu ţie hormonal ă la menopauz ă în cre şterea riscului de cancer mamar este
controversat. THS în menopauză, se asociază cu o cre ştere mic ă, dar semnificativ ă statistic, a
riscului relativ de cancer mamar. Aceast ă cre ştere este dependent ă de tipul estrogenilor şi
progestinelor administrate. Cre şterea riscului de dezvoltare a cancerului mamar la pacientele care
primesc THS estroprogestativ ă nu se înso ţe şte de o creştere a mortalit ăţii prin cancer mamar, din
contră, aceasta este mai mic ă decât în popula ţia general ă.
Factori de personalitate.
Este vorba de personalitatea înclinat ă spre cancer.
Studiul implica ţiilor factorilor psihologici în etiopatogenia plurifactorial ă a cancerului mamar.
Loreta P. Popa Page 17
Cercet ătorii psihanalişti ( în special Leshan, 1966) au descoperit o
tipologie tipic ă a istoriei vie ţii pacien ţilor cu cancer. Acest lucru a fost
caracterizat prin pierderea unei importante rela ţii de tip emo ţional înaintea apari ţiei
simptomelor, în paralel cu alte conflicte emo ţionale nerezolvate.
Temoshok şi Heller (1984) au concluzionat c ă într-adev ăr exist ă factori
de personalitate asocia ţi cu ocuren ţa cancerului, în urma studiilor personale efectuate sau
revizuite. Factorii cei mai considerabili sunt dificultatea în exprimarea emo ţiilor sau chiar
con ştientizarea acestora; urme de perfec ţionism, sociabilitate şi defense; tendin ţa de a reac ţiona
f ăr ă speran ţă sau f ăr ă a cere ajutor în situa ţii de stres.
Pentru cercet ători, leg ătura dintre personalitate şi cancer const ă în conceptul de stres.
Stresul şi cancerul
Atât timp cât evenimentele stresante fiziologice şi psihologice au efecte asupra oamenilor,
este rezonabil s ă privim stresul ca o cauză a bolii. Stresul m ăre şte probabilitatea instal ării
cancerului precum şi a unei varietăţi de boli umane. Este vorba despre modul în care oamenii
fac fa ţă stresului care este mai important decât natura evenimentelor stresante în sine.
Factori de mediu şi diet ă
Dieta bogat ă în gr ăsimi şi zaharuri, corelat ă cu aportul caloric, sunt strâns corelate cu
riscul de apari ţie a cancerului mamar.
Femeile din Europa de vest au un risc aproximativ de 6 ori mai mare de a dezvolta neoplasm
mamar pe parcursul vie ţii comparativ cu cele din Asia, fapt datorat consumului de fitoestrogeni
în cantitate mare, pentru acestea din urm ă. Efectele dietei apar înc ă din copil ărie.
Studiile populaţionale au dovedit c ă dieta bogat ă în fructe, legume, fibre scade riscul de
apari ţie a cancerului mamar.
Greutatea: la femeile de peste 60 de ani, o cre ştere cu peste 10 kg fa ţă de greutatea normal ă,
determin ă o cre ştere a riscului de cancer mamar cu pan ă la 80%. Acestea se pot explica prin
faptul că în perioada de postmenopauz ă, sursa major ă de estrogeni este la nivel extraglandular (
ţesut adipos excesiv), prin conversia androgenilor adrenali şi a androstedionului în estron ă.
Obezitatea: femeile obeze mai tinere de 40 de ani prezint ă un risc mai mic de dezvoltare a
cancerului mamar , datorit ă ciclurilor anovulatorii şi cantit ăţii mai mici de progesteron secretat.
Obezitatea la femeile în postmenopauz ă este asociat ă cu un risc crescut de cancer mamar datorit ă
cantit ăţii crescute de estrogen în ţesutul adipos.
Dieta: multe fructe, legume, cereale integrale. Aceste alimente furnizeaz ă cantit ăţi generoase de
vitamine antioxidante care contribuie la protejarea ADN fată de substan ţele toxice – aducând în
plus o varietate de substan ţe nutritive esen ţiale pentru repararea ADN-ului. Compu şii fitochimici
prezen ţi în mod natural în aceste alimente stimuleaz ă enzimele care inactiveaz ă substan ţele
cancerigene înainte ca ele s ă apuce s ă provoace daune substan ţiale.
Studiul implica ţiilor factorilor psihologici în etiopatogenia plurifactorial ă a cancerului mamar.
Loreta P. Popa Page 18
Recomandarea institutului American de cercetare a cancerului (IACC) de a consuma zilnic 5 sau
mai multe por ţii de legume şi fructe variate, s-ar putea s ă se dovedeasc ă chiar mai important ă
pentru adolescen ţi decât pentru adul ţi.
Consumul de alcool: a fost identificat drept unul din factorii de risc ai cancerului mamar la orice
vârst ă, de şi mecanismul exact prin care alcoolul cre şte riscul acestui tip de cancer nu a putut fi
clarificat înc ă. S-ar putea ca alcoolul, prin efectul s ău de cre ştere a nivelului de hormoni
estrogeni ( risc de neoplasm mamar), s ă fac ă celulele glandelor mamare mai susceptibile la
muta ţii sau s ă contribuie la cre şterea riscului în alt mod, nedefinit înc ă. Practic, riscul este direct
propor ţional cu cantitatea de alcool ingerat ă.
Cafeina şi alte metilxantine (teofilina din ceai tebromin ă din ciocolată): au fost identificate ca
posibili factori de risc pentru cancerul mamar. Există dovezi c ă metilxantinele fac s ă crească
riscul de boal ă fibrochistic ă mamar ă, o boal ă benignă care îns ă, poate duce la cre şterea riscului
de cancer mamar.
Modul de viaţă: are şi el un rol sigur în dezvoltarea bolii. Se recomand ă a se reduce dieta gras ă.
Corela ţia între dieta gras ă şi riscul de cancer mamar este mai importan ţa la femei în
postmenopauz ă, fa ţă de femeile în premenopauz ă.
Alte elemente de mediu incriminate ar fi cele de nou ă genera ţie:
Deodorantele: au fost incriminate ca factori de risc pentru neoplasmul mamar. Conform
studiilor, aluminiul con ţinut se acumuleaz ă la nivelul regiunii axilare, apoi este absorbit de
ţesutul mamar.
Pesticidele: cu rol controversat în oncogenez ă precum şi expunerea la unde electromagnetice.