Brandul Radio - totul despre radio in piata romaneasca

ARGUMENT


E prezent peste tot: acasă, la birou, in autobuz sau masină. Suntem tentaţi de multe ori sa ne justificăm unele afirmaţii cu "am auzit la radio". A existat o perioadă în România in care radioul, altul decat cel public, ne era prietenul ascuns. S-a creeat astfel o legatură ce nici acum, dupa mulţi ani de tranziţie, nu poate fi înlaturată. Acum avem de unde alege ce radio ascultăm şi avem şi motive „libere" : ştiri, muzică, o anume emisiune sau realizator.
Explozia radiourilor comerciale, fie reţele naţionale, fie posturi locale, a modificat radical percepţia ascultătorului. Pentru cei trecuţi de o anumită vârstă radioul înseamnă locul de unde afli în primul rand informaţia. Cei tineri însă vad în radio prietenul care le oferă muzica pe care vor s-o asculte. Ei percep radioul ca un loc unde câteva voci interesante oferă mai mult decat un tonomat. Se creează simpatii si antipatii. Se participă, se intră in direct, se pot câstiga concursuri. Mult mai aproape de realitatea din jurul nostru.
Radioul a devenit in zilele noastre mult mai apropiat de ascultător. S-a creat astfel acea intimitate mult asteptată. Modul de adresare a devenit unul-la-unul. Acest lucru reprezintă un mare avantaj atunci când radioul este folosit in promovarea unor produse. Auzul este un simţ ce nu poate fi închis la comandă. Radioul nu are nici telecomandă. Sau cel puţin nu te aşezi in fotoliu sa asculţi radioul şi să tot schimbi posturile, ci radioul te urmareşte pe tine în diferite momente ale zilei. Asta face ca mesajul difuzat sa fie auzit. Ca şi cum ai afla de la un prieten. Dacă luăm în calcul şi faptul că difuzarea unui mesaj publicitar la radio se poate face într-un timp scurt comparativ cu alte medii putem spune că primii paşi au fost făcuţi.
Chiar dacă în anii `60, odata cu impunerea televiziunii şi preluarea de către aceasta a programelor de divertisment (dramatizari, foiletoane, varietăţi), radioul, "copilul teribil" al anilor `20, se limita la transmiterea de muzică şi informatii, prevazându-i-se chiar moartea în urma acestor concesii, el a cunoscut totuşi o intensantă revigorare, mai cu seamă o data cu apariţia emisiei FM şi a numeroase posturi locale şi specializate, ajungând în zilele noastre canalul cel mai accesibil şi mai utilizat chiar şi în ţarile dezvoltate.
Radioul nu te obligă nici să-l priveşti într-un ecran, nici să-i rasfoieşti paginile şi nici să te opreşti din alte treburi pe care le ai de facut. El doar îţi spune tot ce se petrece în jurul tău, fără a-ţi cere în schimb nici un efort, în afara de oarece distributivitate a atenţiei.

Acestea reprezintă câteva motive care m-au determinat alegerea temei expuse. Radioul este astăzi ignorat in cercetări, considerat un mijloc media depăşit (de televiziune, internet). Prima parte a lucrării reprezintă o incursiune in istoria radioului, o viziune asupra a ceea ce a însemnat radioul în viaţa oamenilor de la apariţia sa până în zilele noastre. În cea de a doua parte am aruncat o privire asupra a ceea ce reprezintă brandingul, mai cu seamă brandingul în radio. Ultima parte este dedicată pieţei radio din Braşov, urmărind să identifice care sunt principalii jucători pe piaţă, cum sunt construite imaginile mărcilor de radio şi ce impact au aceste imagini asupra percepţiei publice (dacă imaginea percepută coincide cu cea proiectată).