Procesul descentralizarii in Romania

3 PROCESUL DESCENTRALIZĂRII ÎN ROMÂNIA 1. Descentralizarea administrativă-modalitate a relaţiei dintre administraţia publică centrală şi cea locală. 1.1.Noţiuni introductive De-a lungul istoriei, orice stat fără deosebire de structura sa de stat unitar sau federal, de forma de guvernământ, regimul politic, s-a confruntat cu tendinţe diferite: fie tendinţa spre unitate, fie spre diversitate. Doctrina e de părere că iniţial centralizarea şi descentralizarea nu au fost noţiuni juridice, ci exprimau tendinţele politicii administrative legate de istorie, regim, cerinţe practice. Odată cu dezvoltarea ca ştiinţă a dreptului administrative ,ele au luat formele prin care se concretizează în prezent, apărând ca principii ce rezolvă cele două tendinţe opuse manifestate în guvernarea fiecărui stat. Necesitatea existenţei lor se datorează faptului că statul caracterizat prin cele trei attribute, are nu doar atribuţia reprezentării populaţiei de pe un anumit teritoriu dar şi îndatorirea de a soluţiona problemele celor pe care îi reprezintă. Cu interesele şi problemele nu sunt neschimbate,ci diferă de la o colectivitate la alta, de la un individ la altul, s- au căutat diferite modalităţi de reprezentare la cel mai bun nivel a acestora. Astfel s-a recurs la împărţirea în unităţi administrativ-teritoriale, împărţire ce nu afectează cu nimic unitatea şi indivizibilitatea statului, iar interesele generale, comune tuturor membrilor societăţii au continuat să fie reprezentate de autorităţile centrale, în vreme ce autorităţile unităţilor administrativ- teritoriale au primit sarcina reprezentării intereselor acestora. Pentru ca unităţile administrativ- teritoriale să-şi poată îndeplini atribuţiile, lor li s-a recunoscut personalitate juridică, autonomie locală şi dreptul de a-şi rezolva propriile probleme. Putem vorbi în acest caz de descentralizare. Însă cum întotdeauna s-a căutat cea mai eficientă modalitate de reprezentare a intereselor cetăţenilor, pe lângă descentralizare s-au creat şi alte regimuri juridice specifice: centralizarea şi deconcentrarea. Şi fără a intra în conflict cu aceste trei principii clasice, în ultimul timp în Franţa se vorbeşte în literatura de specialitate şi despre un principiu al delocalizării 1 , dar delocalizarea nu atinge cu nimic principiul descentralizării, pentru că spre deosebire de acesta, care semnifică 1 A.Iorgovan-’’Tratat de drept administrativ’’-vol.1ed.III,All Beck,Bucureşti,2001.