Questo sito utilizza cookie di terze parti per inviarti pubblicità in linea con le tue preferenze. Se vuoi saperne di più clicca QUI 
Chiudendo questo banner, scorrendo questa pagina, cliccando su un link o proseguendo la navigazione in altra maniera, acconsenti all'uso dei cookie. OK

Rememorari ale vietii cotidiene din timpul comunismului, intr/un oras provincial. Studu de caz: Drobeta Turnu Severin

Ancheta noastră îşi propune să reconstituie aspecte caracteristice ale vieţii cotidiene în perioada comunistă prin cei care au trăit-o, în sensul identificării legăturilor dintre „experienţele individuale şi mizele colective” (BLANCHET & GOTMAN 1988, p. 127). Pentru aceasta am înregistrat, în decursul anului trecut, într-un cadru natural, utilizând un ghid semi-directiv, un număr de zece interviuri prin care am avut acces la date despre viaţa socială a subiecţilor şi, deopotrivă, despre atitudinile, imaginile şi valorile pe care oamenii le asociază acesteia.
Grila de analiză tematică utilizată de noi pentru analiza corpusului anchetei despre viaţa cotidiană în comunism, în Drobeta Turnu Severin, cuprinde câteva nuclee precum controlul social în comunism, strategii de evitare a sancţiunilor sociale, solidaritatea în comunism , comerţul şi micul trafic, strategii de aprovizionare ca expresie a subdezvoltării, moduri de viaţă şi efectele lor, evenimente sociale la care au fost martori activi, mecanica spaţiului urban, .
În esenţă, toate aceste interviuri ne-au facilitat înţelegerea individului în spaţiul său socio-temporal, traiectoria vieţii sale şi prin acestea, am avut acces la dinamica vieţii sociale, certificându-se încă odată faptul că subiectul „…este citat ca martor al istoriei, întrucât istoria nu se face nici de sus, nici în afara lui, ci prin el şi cu contribuţia lui.”(BLANCHET & GOTMAN 1988, p. 119).

Mostra/Nascondi contenuto.
=pagina5= Preliminarii Prin lucrarea de faţă ne propunem recuperarea memoriei colective aferente unui experiment social considerat a fi falimentar la scară mondială. Lucrarea noastră, pornind de la experienţele individuale către mizele colective, redă viaţa de zi cu zi a locuitorilor dintr-un oraş provincial: Drobeta Turnu Severin în timpul comunismului. Aria tematică propusă se integrează în multidimensionalitate interdisciplinarităţii paletelor oferite de sociologie, psihologie şi istorie, în general, dar, ca domenii, ramuri concrete de investigare a morfologiei (şi fenomenologie) socialului, această lucrare se conexează axei Sociologia vieţii cotidiene- Sociologia memoriei colective/Sociale- Psihologie Socială. Pe cuprinsul acestei lucrări se interferează elemente de, în principal, Sociolingvistică, Sociologia Opiniei Publice, Antropologie Socială şi Culturală, Etnologie, Sociologia Comunităţilor Teritoriale, Politologie şi Sociologia Politicului Sociologie Urbană dar şi alte ramuri ale sociologie. Prin acest demers nu dorim participarea la „procesul comunismului”, prin demersurile de creditare/discreditare a formelor de manifestare socială din timpul comunismului, ci o şansă pentru „adevăratul chip al infernului roşu spre al restitui memoriei colective”(Kligman, 2000:370). „În centru cercetărilor specifice istoriei cotidianului şi scrierii ei se situează activităţile şi truda celor cărora le este asociată eticheta, pe cât de evocatoare, pe atât de imprecisă, de «oameni mici»(sa). Ea se referă la muncă şi la timpul liber [al acestor oameni], la maniera lor de a locui sau la lipsa unui habitat stabil, la felul în care se hrănesc sau suferă de foame, la felul cum iubesc sau urăsc, le certuri, înţelegeri, amintiri şi angoase, la speranţele de viitor... Importante pentru această istorie orală sunt viaţa şi supravieţuirea celor fără nume ale istoriei, cu necazurile cotidiene şi defulările lor ocazionale.”(LÜDTKE, 1994:1) şi dacă sociologii nu sunt interesaţi de viaţa colectivităţilor umane, a oamenilor mărunţi ai istoriei, atunci cine să facă acest demers? Oamenii din infernul roşu au trăit o experienţă traumatizantă, România din perioada comunistă era o altă lume cu alte valori. Pe parcursul acestei lucrări îi vom întâlnii pe cei ce au suferit în comunism, pe cei ce au fost supuşi unor atrocităţi fără precedent, dar şi pe cei ce pentru care comunismul a reprezentat o oportunitate viabilă de evoluţie (profesională şi nu numai). „Indiferent dacă este un joc solitar, social ori dramatic al copilăriei, un rit de trecere al adolescenţei o nuntă sau un banchet cu ocazia pensionării, întotdeauna relatăm, cu cuvintele proprii, episoade şi capitole din povestea vieţii noastre, aşa cum le trăim şi le retrăim prin acţiunile, creaţiile şi comportamentele noastre zilnici.”(AKINSON, 2006:19)

International thesis/dissertation

Facoltà: Sociologie

Autore: Corneliu Dragomir Contatta »

Composta da 111 pagine.

 

Questa tesi ha raggiunto 196 click dal 08/06/2007.

Disponibile in PDF, la consultazione è esclusivamente in formato digitale.