Questo sito utilizza cookie di terze parti per inviarti pubblicità in linea con le tue preferenze. Se vuoi saperne di più clicca QUI 
Chiudendo questo banner, scorrendo questa pagina, cliccando su un link o proseguendo la navigazione in altra maniera, acconsenti all'uso dei cookie. OK

Impactul războiului civil din Spania (1936-1939) asupra relaţiilor internaţionale reflectat în presa românească din Transilvania 2

În lucrarea noastră ne-am oprit atenţia asupra războiului civil spaniol (1936-1939), mai exact asupra felului în care presa românească din Transilvania a surprins încordarea relaţiilor internaţionale pe perioada acestui conflict.
Nu ne-am propus să scriem o istorie a acestui conflict şi nici să aducem argumente pro sau contra pentru cele două tabere, republicană şi naţionalistă. Aşa cum reiese din titlul lucrării, am optat pentru o abordare mai nuanţată, încercând să surprindem felul în care opinia publică din Transilvania a fost informată despre tensionarea relaţiilor internaţionale pe perioada acestui război fratricid, pe care mulţi istorici îl consideră o repetiţie generală a celui de al doilea război mondial. De asemenea, am încercat să surprindem mai mult anumite tendinţe şi idei decât să obţinem informaţii documentare concrete.
Am considerat că presa este o sursă de informaţii ce nu poate fi neglijată în studierea istoriei contemporane. Presa este atât o sursă de informaţii, de date referitoare la un grup social sau a societăţii în ansamblul său pentru o anumită perioadă, dar şi o formatoare de mentalitate în acelaşi timp. În Transilvania acest ultim aspect a fost important. Toate periodicele s-au implicat în problemele esenţiale ale societăţii, fiind un factor esenţial în formarea şi dirijarea opiniei publice.
Am pornit de la ipoteza că presa românească din Transilvania se va arăta extrem de îngrijorată de impactul războiului civil din Spania asupra relaţiilor internaţionale, ipoteză confirmată în cea mai mare parte.
O altă ipoteză a fost aceea că ziarele vor relata pe larg, indiferent de culoarea politică, despre participarea „voluntarilor” în ambele tabere. Am fost surprinşi să constatăm că ziarele alocă spaţii largi legionarilor Ion Moţa şi Vasile Marin, căzuţi în Spania de partea lui Franco şi nu pomenesc aproape deloc despre românii din tabăra republicană, probabil pentru a nu fi etichetate drept „roşii”, cu toate că în bibliografia din perioada comunistă se găsesc articole importante despre participarea românilor în brigăzile internaţionale, mult mai numeroşi decât în tabăra naţionalistă.
Lucrarea este structurată în trei capitole, care cuprind mai multe sub-capitole, precum şi o introducere, concluziile de final şi anexe.

Mostra/Nascondi contenuto.
7 CAPITOLUL I SCURTĂ ISTORIE A SPANIEI DE LA SFÂRŞITUL SECOLULUI AL XIX-LEA PÂNĂ LA DECLANŞAREA RĂZBOIULUI CIVIL (1936) La sfârşitul secolului al XIX, Spania era o monarhie constituţională, cu o suprafaţă de aproximativ 500.000 km. 2 , majoritatea în Peninsula Iberică şi cu o populaţie de circa 18,5 milioane de locuitori. În comparaţie cu alte state europene, Spania oferea imaginea unei ţări ce înregistra serioase întârzieri în dezvoltarea economică şi în modernizarea structurilor sociale. 1 Slăbiciunile Spaniei secolului al XIX-lea nu provin din decadenţa secolului al XVIII-lea. Ele constau în imposibilitatea de a se adapta la o creştere demografică constantă. Populaţia Spaniei a crescut de la 11 milioane locuitori în 1808, la 15,5 milioane în 1857, la 18, 5 milioane în 1900 şi la 24 milioane în 1935. Spania a ajuns în secolul XX la o densitate critică, care necesita un nou stadiu tehnic şi economic. 2 Mare putere colonială încă din secolul al XVI-lea, Spania a pierdut la sfârşitul secolului al XIX-lea ultimele sale colonii, mai precis Cuba în urma răscoalei din 1895, precum şi Puerto Rico şi Filipine în urma războiului cu S.U.A. din 1898. 3 Spania mai deţinea doar un cap de pod în Maroc, disputat însă de războinicii berberi, şi câteva teritorii africane ceva mai la sud. 4 Spania a fost ţară neutră în primul război mondial (1914 – 1918), fapt ce a contribuit la dezvoltarea unor ramuri economice. Aprovizionând cu materii prime şi produse alimentare ambele tabere beligerante, Spania şi-a asigurat o balanţă economică activă. Astfel, s-au dezvoltat ramurile industriei textile, chimice, metalurgice, de construcţii navale etc. Această situaţie favorabilă spaniolilor s-a încheiat la sfârşitul războiului şi, ca atare, Spania a început să se confrunte cu o gravă criză economică ce a determinat şi o serie de tulburări sociale. Criza a fost însoţită de reducerea productivităţii în multe ramuri ale economiei şi de o creştere masivă a şomajului. O situaţie grea exista şi în domeniul agricol unde 4 milioane de mici proprietari deţineau doar 6 milioane de hectare, în timp ce 150.000 de moşieri 1 Zaharescu, Vladimir, Spania – 1939 (instaurarea regimului fascist), în „Anale de istorie”, 25, 1979, nr. 3, p. 123. 2 Vilar, Pierre, Istoria Spaniei, ed. II, Editura Corint, Bucureşti, 2006, p. 77. 3 Hobsbawm, Eric, Secolul extremelor, Editura Lider, Bucureşti, 2003, p. 189. 4 Ibidem.

International thesis/dissertation

Facoltà: Istorie

Autore: Lungoci Adrian Dumitru Contatta »

Composta da 108 pagine.

 

Questa tesi ha raggiunto 389 click dal 26/03/2008.

Disponibile in PDF, la consultazione è esclusivamente in formato digitale.